Realizarea vinului din struguri este una dintre cele mai vechi arte, precum şi băutura aleasă din Biblie. Unul dintre primele lucruri pe care Noe le-a făcut după Potop a fost plantarea unei vii pentru a putea face vin.
Cercetătorii redescoperă acum ceea ce medicii din Biblie deja ştiau cu secole în urmă. Consumat cu moderaţie, vinul are un impact profund asupra sănătăţii noastre . Doar un singur pahar de vin pe zi poate fi destul pentru creşterea nivelului de colesterol bun cu 7% şi pentru crearea unei bariere împotriva unor varietăţi de cancer.
Istorie
Vinul are o istorie bogată care datează de mii de ani, cu prima producție cunoscute care apar în jurul valorii de acum 8.000 de ani pe teritoriul de azi Georgia . A apărut pentru prima dată în Balcani aproximativ 4500 î.Hr. și a fost foarte comună în Grecia antică , Tracia și Roma . Vinul a jucat, de asemenea, un rol important în religie de-a lungul istoriei. Zeul grec Dionysos și cel roman Bacchus sunt reprezentați de vin, iar băutura este, de asemenea, utilizată în ceremonii creștine și evreiești. De altfel, una dintre moștenirile de durată ale Imperiul Roman a fost temelia viticulturii în ținuturile care astăzi sunt regiuni viticole de renume mondial. În zonele în care garnizoanele romane au creat sau dezvoltat orașe, cum ar fi Bordeaux , Trier, sau Colchester, romanii plantau viile pentru satisfacerea nevoilor locale și să limiteze costurile de tranzacționare pe distanțe lungi.
Vinul și sănătatea
Cu o sută de ani în urmă, medicii din Franţa au remarcat faptul că în timpul holerei, oamenii care beau vin sec, au fost mai puţin afectaţi decât vecinii lor ce amestecau vinul cu apă. Pentru a realiza un test, holera şi febra tifoidă au fost adăugate unei cantităţi de apă, de vin sec roşu, alb, dar şi unei mixturi de apă cu vin. Uimitor a fost rezultatul : în timp ce germenii din apa pură nu au fost afectaţi, în ambele vase cu vin şi cu mixtură, germenii holerei au fost distruşi în 15 minute. Germenii febrei tifoide au rezistat 24 de ore.
De atunci, au fost realizate teste similare ce au avut aceleaşi rezultate. Dar spre surprinderea tuturor, s-a demonstrat că procesul de fermentaţie eliberează polifenoli – compuşi chimici ce atacă bacterii în mod asemănător penicilinei. Cercetătorii spun că vinul roşu diluat cu o proporţie de 1-4 cu apă, are aceeaşi putere după 15 minute ca şi 5 unităţi de penicilină pe mililitru.
Deși consumul excesiv de alcool are efecte adverse asupra sănătății, studiile epidemiologice au demonstrat în mod constant faptul că moderația în consumul vinului este statistic asociată cu o scădere a mortalității datorată evenimentelor cardiovasculare, cum ar fi insuficiența cardiacă. Paradoxul francez se referă la incidența comparativ mai mică de boli coronariene în Franța, în ciuda nivelurilor ridicate de grasimi saturate din dieta tradițională franceză. Unii epidemiologi bănuie că această diferență se datorează unui consum mai mare de vinuri de către francezi, dar dovezile științifice pentru această teorie este limitată.
Se spune că vinul ajută la prevenirea bolilor de inimă şi a cancerului. Un studiu realizat la Universitatea Ottawa din Canada, a dedus că există o legătură clară între consumul de vin şi ratele scăzute ale bolilor de inimă. Ţările unde mai mult de 90% din cantitatea de alcool este consumată sub forma vinului au cele mai puţine decese cauzate de bolile de inimă.
Vinul alb poate avea unele dintre aceste beneficii terapeutice, însă până acum s-a dovedit că vinul roşu este cel mai eficient pentru împiedicarea cancerului. Vinul roşu pare de asemenea că poate întări organismul împotriva cancerului, dar şi împotriva bolilor de inimă. Efectul vinului asupra creierului este, de asemenea în curs de studiu. Un studiu a concluzionat ca vinul fabricat din struguri Cabernet Sauvignon reduce riscul de Alzheimer.
Un studiu britanic realizat pe 100 de bărbaţi şi femei a descoperit că un singur pahar de vin sau de vin de Xeres pe zi poete creşte cantitatea de HDL supranumit şi „colesterolul bun”. Atunci când grupul respectiv a încetat să mai consume vin, nivelul HDL a scăzut.
Vinul conține antioxidanți, cum ar fi resveratrolul (în sâmburii și pielița strugurilor). Antioxidanții “luptă” cu radicalii liberi și protejează astfel celulele sănătoase împotriva atacului acestora.
Cercetătorul Dr. Hans Stich spune : „Vinul, în special vinul roşu, are o concentraţie mare de acid galic, unul dintre acizii tanici ce dau buchetul vinului. Acidul galic este de asemenea anti carcinogen.” (The Food Pharmacy: Dramatic New Evidence That Food Is Your Best Medicine – Jean Carper)
Controverse
Pe de altă parte, profesorul Dominique Maraninchi, președintele Institutului Național de Cancer, de la Paris, a afirmat chiar că cel mai mult rău îl fac dozele mici de vin băute zilnic – și că nu există niciun prag, oricât de mic, sub care consumul de vin să fie benefic sănătății, menționând chiar că se dublează riscurile de a fi afectat de cancer în cazul consumului unui pahar de vin pe zi.
Vinul provoacă mai multe stricăciuni în creier decât berea sau băuturile alcoolice tari, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii germani, publicat în Alcohol and Alcoholism şi preluat de dailymail.co.uk. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Göttingen, vinul afectează hipocampul, zona asociată memoriei şi orientării spaţiale, una dintre primele regiuni din creier vizată de degenerare în maladia Alzheimer. Rezultatele acestui studiu îi priveşte mai ales pe consumatorii de alcool din clasa medie, majoritatea fiind convinşi că vinul este benefic pentru sănătate. De asemenea, femeile sunt cele mai afectate, ele având tendinţa de a bea mai frecvent vin decât bere.Statisticile recente indică faptul că 36% dintre femeile care merg în baruri beau vin, faţă de doar 21% dintre bărbaţi.
