Obţinerea controlului asupra intestinului şi a vezicii urinare reprezintă un pas mare în dezvoltarea bebeluşului. Nu e nevoie să-l învăţaţi acest control, la fel cum nu a fost nevoie să-l învăţaţi să meargă, totul face parte din dezvoltarea sa naturală. Trebuie doar să-l încurajaţi şi să-i acordaţi ocaziile necesare. De obicei, în jurul vârstei de doi ani copilul va începe să recunoască senzaţia de rect sau vezică plină.
Cum învăţăm copilul să facă la oliţă?
Următoarea etapă este conştientizarea acestei stări în desfăşurare şi, o dată ce copilul învaţă acest lucru, se va antrena singur să ajungă la oliţă, dacă îi este uşor accesibilă. Procesul va fi probabil inegal: s-ar putea să-şi controleze intestinele înaintea vezicii sau invers, astfel încât băltoacele si murdăria vor fi frecvente o dată ce trece la pantalonaşi. Dar oricît de lent ar învăţa, a încerca să-l “antrenaţi” înainte ca propriul lui corp să fie gata poate fi o pierdere de timp.
Sfaturi care ajută
- O prea mare insistenţă din partea dumneavoastră îl poate încurca, deoarece el se luptă să înţeleagă si să facă ce vreţi.
- Alegeţi pentru antrenamentul la oliţă o perioadă relativ lipsită de situaţii noi şi când puteţi s-o abordaţi cu o atitudine relaxată.
- Aranjaţi lucrurile astfel încât
să aibă succes de cele mai multe ori la oliţă. Dacă ajunge să creadă că dă greş, nu va mai încerca.
- Când are succes, arătaţi-vă mulţumită de el, însă fără a exagera.
- Când are un accident, să aveţi o atitudine de simpatie.
Aşteptaţi până ce copilul este pregătit să facă la oliţă.
Copilul este gata să înveţe să facă la oliţă dacă:
- are vârsta de 2 ani (sau doi ani jumătate chiar trei, în cazul băieţilor);
- recunoaşte că a făcut ceva în scutec, poate să vă arate sau să vă spună că este ud;
- este deseori uscat după un pui de somn de după amiază;
Făceţi-i cunoştinţă cu oliţa
Arătaţi-i oliţa şi spuneţi-i la ce îi foloseşte. Lăsaţi-o în baie câteva zile înainte de a mai face ceva, astfel încât să se obişnuiască cu ea. Arătaţi-i cum să se aşeze pe ea, dar deocamdată cu scutecul pe el.
Stabiliţi o perioadă adecvată
Ideală pentru antrenamentul la oliţă este o perioadă de două săptămâni pe timp de vară, când puteţi sta acasă cea mai mare parte din timp, cu copilul jucându-se în faţa casei. Dacă nu puteţi organiza astfel lucrurile, este bine şi dacă aveţi două săptămâni de efort concertat, în timpul cărora eventuale accidente să nu tulbure treburile casnice uzuale. Nu începeţi când nu sunteţi în rutina zilnică sau când aveţi alte treburi casnice: o vacanţă departe de casă, perioada curăţeniei de primăvară, de exemplu, nu sunt e o perioadă bună.
Puneţi-i pantalonaşii şi reamintiţi-i deseori să utilizeze oliţa
Aceste două săptămâni lăsaţi-l să poarte pantalonaşi simpli sau flauşaţi ce vor absorbi cel puţin o parte din lichid. Să aveţi o oliţă la îndemână şi sugeraţi-i să se aşeze pe ea după masă, după ce a băut ceva, după o gustare sau după un pui de somn şi ori de câte ori prezintă unul din semnele că ar avea nevoie de ea.
Ajutaţi-l să utilizeze oliţa
Încurajaţi-l să stea pe oliţă, dar nu exercitaţi presiuni asupra lui. Trageţi-i pantalonaşii în jos şi ajutaţi-l să ia loc. Dacă a reuşit să vă spună că are nevoie de ea, multumiţi-i. Dacă copilul vrea să se ridice, sugeraţii să stea ceva mai mult aproximativ cinci minute – şi distrageţi-i atenţia cu o jucărie sau cu o carte. Dacă nu se întâmplă nimic, lăsaţi-l să se ridice şi să continue să se joace. Când se duce la oliţă lăudaţi-l întotdeauna si spuneţi-i ce copil bun şi isteţ este. Ştergeţi ţoate picăturile de urină cu hârtie igienică sau ştergeţi-i burtica rapid la o fetiţă ştergeţi dinspre faţă înspre spate. Nu vă arătaţi niciodată dezgustată de conţinutul oliţei, ci aruncaţi-l pur şi simplu la closet, curăţaţi oliţa, apoi clătiţi-o cu dezinvoltură.
Nu îl certaţi la accidente
La această vârstă nu vă puteţi aştepta să-şi reamintească să utilizeze oliţa. Dacă îşi udă sau îşi murdăreşte hăinuţele , nu-l certaţi întrucât este de fapt greşeala dumneavoastră că nu i-aţi reamintit destul de des să stea pe oliţă. Arătaţi-vă înţelegătoare, curăţaţi-i funduleţul şi puneţi-i pantalonaşi curaţi.
Dacă nu se obişnuieşte
Dacă după două săptămâni copilul nu arată vreun semn că a înţeles şi nu vă spune că are nevoie de oliţă, cel puţin în unele momente, înseamnă că nu e gata încă să renunţe la scutece. Puneţi-l din nou în scutece pentru câteva săptămâni, apoi încercaţi din nou: s-ar putea să aveţi nevoie de câteva perioade de antrenament de două săptămâni înainte de a se duce singur la oliţă în majoritatea situaţiilor când are nevoie.
Nu-i mai puneţi scutec în timpul somnului
O dată ce copilul utilizează destul de constant oliţa in timpul zilei şi scutecul de noapte a rămas uscat, timp de o săptămână, puteţi să renunţaţi la scutec – s-ar putea să v-o ceară chiar el. Sugeraţi-i să stea pe oliţă după ce se scoală din somn. Dacă stă fără scutec când trage un pui de somn, aceasta îl va ajuta să rămână uscat noaptea.
Cînd plecaţi de acasă
Pînă ce puteţi avea destulă încredere în copilul dumneavoastră, puneţi-i un scutec când plecaţi de acasă, dar încercaţi să îl convingeţi, fără a-l forţa, să utilizeze oliţa înainte de a iesi. Dacă plecaţi cu maşina puneţi-i un scutec, cu excepţia situaţiilor cînd puteţi opri uşor. Luaţi o oliţa, haine de schimb şi un prosop vechi în caz de accidente.
Lăsaţi-l să doarmă în fundul gol
Pentru prima săptămână, puneţi-l să doarmă fără scutec, pantalonaşi sau pantaloni de pijama şi protejaţi palul cu o păturică de protecţie pentru copii sau protecţie de saltea, dacă doriţi. Convingeţi-vă că utilizează closetul înainte de a se culca. Ar trebui sa doarmă toată noaptea fără probleme. Dacă nu. şi udă patul, înseamnă că nu e încă gata peniru a renunţa la scutece.
Sugeraţi-i utilizarea closetului
După câteva săptămâni de utilizare a oliţei in timpul zilei, sugeraţi-i să vă imite şi să folosească closetul. Fixaţi un colac de copil pe acesta pentru a-i da încrederea că nu va cădea înăuntru şi puneţi-i o treaptă în faţă, pentru a se putea urca. Ajutaţi-l primele dăţi, până ce se obişnuieşte. Folosiţi un reductor pentru scaun de toaletă de calitate sau de ce nu o oliţă muzicală 2 în 1 care îl poate atrage.
Staţi în apropiere până a terminat, ştergeţi-i funduleţul şi ajutaţi-l să se dea jos: nu va fi capabil să se şteargă singur până la vârsta de patru ani. După aceasta va voi probabil să tragă apa – asta face parte din joc: apoi spălaţi-i pe mâini şi spălaţi-vă şi dumneavoastră.
Dacă reîncepe să ude patul
Dacă copilul începe să-şi ude patul, după ce a fost uscat noaptea timp de săptămâni sau luni, e posibil să se fi petrecut vreo schimbare în viaţa lui. Nu-l certaţi şi nu-l pedepsiţi fiindcă a udat patul. Dacă se scoală ud noaptea. ştergeţi-l repede şi cu înţelegere şi puneţi-l într-o pijama curată, cu un cearşaf curat pe pat. Dacă se întâmplă de mai multe ori, puneţi-i din nou scutece până e mai pregătit şi până ce, timp de o săptămână, are dimineaţa scutecele uscate. S-ar putea să mai ude patul noaptea până la cinci sau şase ani, dar acest lucru nu e neobişnuit. Faptul că nu bea înaintea culcării nu îl va ajuta.
