
Copilul începe să meargă atunci când organismul este suficient de bine dezvoltat pentru a suporta acest efort. Orice încercare de a devansa acest moment poate avea efecte nedorite.
Când putem vorbi despre afecţiuni ortopedice la copii?
Copilul se naşte cu glezna laxă; pe măsură ce începe să meargă articulaţia gleznei se întăreşte şi pentru o perioadă de 2-3 ani, merge cu laba puţin pe interior, apoi se corectează. Este contraindicată folosirea ghetelor ortopedice care permanentizează laxitatea gleznei.
În ceea ce priveşte bolile ortopedice, cea mai întâlnită este piciorul varus equin, care este o malformaţie congenitală. Copilul se naşte cu laba piciorului adusă în interior şi în extensie. Terapia trebuie începută chiar din prima săptămână după naştere. Cu cât se întârzie prezentarea la medic, cu atât prognosticul poate fi mai grav.
O altă problemă, foarte des întâlnită, mai ales la fetiţe, este displazia luxantă de şold când există pericolul luxaţiei de şold deoarece cotilele în care ar trebui să se sprijine capul femural sunt teşite şi orientate mult spre exterior. Această afecţiune poate fi depistată prin câteva metode simple: în mod normal la copilul nou-născut ambele picioare, când sunt desfăcute, trebuie să atingă planul patului. Dacă femurul nu e la locul lui, evident că piciorul nu se mai duce până jos. Este foarte important de subliniat că asimetria de pliuri nu este semn de displazie de şold aşa cum afirmă majoritatea medicilor, pliurile fiind date de modul de dispoziţie a ţesutului grăsos.
Se spune că toţi copiii se nasc cu platfus. Este adevărat?
Diagnosticul de picior plat se pune abia la vârsta de 4 ani. Până atunci toţi copiii au grăsime în talpă şi e normal să fie aşa. Greşeala majoră în acest sens este că se dau ghete ortopedice şi talonete copiilor cu vârste foarte mici. Orice încălţăminte face rău, chiar şi pentru noi, adulţii. Copilul trebuie să înveţe să meargă desculţ. Platfusul este apanajul încălţămintei rigide.
Ce riscuri implică utilizarea scutecelor de unică folosinţă?
La copilul cu displazie luxantă de şold este suficient un singur scutec de folosinţă unică. Obiceiul frecvent de a recomanda două, trei sau chiar mai multe scutece este dăunător şi trebuie combătut cu fermitate deoarece poate conduce la apariţia necrozei de cap femural, când femurul nu mai este vascula-rizat aşa cum trebuie şi stă sub presiune în cotii.
Trebuie încurajată folosirea premergătorului?
Clar nu. Cel mai mic risc pentru copil este că va merge cu o lună, două mai târziu decât cei care nu folosesc premegătorul, deşi în accepţiunea colectivă se crede exact invers. În momentul în care copilului i se întăreşte musculatura se ridică singur, nu are nevoie de niciun ajutor. Pot să apară şi situaţii grave. La această vârstă, capul femural este cartilaginos. Dacă cel mic este pus în poziţie verticală înainte ca muşchii şi oasele să se dezvolte îndeajuns de mult, toată greutatea capului, a umerilor şi a trunchiului apasă pe bazin şi pe terminaţiile acelea cartilaginoase. Rezultatul poate fi acelaşi ca în cazul displaziei de şold – necroza de cap femural.