Interesul pentru ceilalţi
- Nou născuţii prefera faţa şi sunetele produse de om. În primele doua săptămâni, ei recunosc şi prefera imaginea, mirosul şi sunetul educatoarei principale.
- Schimbul de zâmbete şi priviri sunt dovezi ale unei interacţiuni sociale timpurii.
- Anticipează momentul când va fi luat în braţe şi hrănit şi se mişcă în semn de participare.
- Vede adulţii ca ceva interesant şi nou. Îi caută pentru a se juca. Îşi întinde braţele pentru a fi luat în braţe.
Conştiinţa de sine
- Îşi suge degetele şi mâinile pe neaşteptate.
- Îşi observa mâinile.
- Ridica mâna când se apropie un obiect de faţa lui ca şi când s-ar apăra.
- Se uita la locul de pe corpul lui unde este atins.
- Se întinde şi pune mâna pe jucării.
- Îşi împreunează mâinile şi degetele.
- Încearcă sa acţioneze.
- Începe sa distingă prietenii de străini. Îşi arata preferinţa de a fi ţinut de oameni cunoscuţi.
Jaloane de mişcare şi oculare
- Foloseşte reflexe complexe: caută ceva sa sugă, se ţine când cade, îşi întoarce capul daca nu poate respira bine, evita lucrurile strălucitoare, mirosurile puternice şi durerea.
- Pune mâna şi obiecte în gura. Începe să se întindă după obiectele interesante.
- Apucă, lasă, apucă şi lasă din nou obiectul
- Îşi ridica capul. Şi-l ţine sus. Şade fara sprijin. Se rostogoleşte.
- Mută şi mişcă obiecte cu mâna. Se târăşte.
Comunicare pentru dezvoltarea limbajului
- Plânge pentru a semnala durerea sau suferinţa.
- Zâmbeşte sau articulează sunete pentru a iniţia un contact social.
- Răspunde la vocea umană. În prima lună poate distinge vocile umane familiare de alte sunete. Se uită fix la faţă.
- Foloseşte comunicare verbală sau non-verbală pentru a-şi exprima interesul sau a exercita influenţă.
- Bolboroseşte producând toate tipurile de sunete. Vorbeşte şi când este singur.
- Combină sunetele. Înţelege numele oamenilor şi obiectelor cu care este obişnuit. Râde. Ascultă conversaţiile.
- Pe la şase luni distinge sunetele din limbajul de acasă de alte forme de vorbire.
Conştientizarea fizică, spaţială şi temporală
- Se linişteşte singur sugându-şi degetul sau găsind ceva ce să-l liniştească.
- Urmăreşte cu privirea un obiect care se mişcă încet.
- Recunoaşte obiecte în mişcare (forma de arc, alunecare, salt)
- Se întinde la şi apucă jucării.
- Caută jucăria căzută.
- Recunoaşte detalii ale obiectelor (o jucărie agăţătoare) şi dă semne de recunoaştere când revede obiectul.
- Identifică obiectele din variate puncte de vedere. Găseşte jucăria ascunsă sub pătură dacă a urmărit când aceasta a fost ascunsă.
- Prevede o serie de evenimente după ce a văzut-o repetată de mai multe ori.
Acţiuni intenţionate şi folosirea uneltelor
- Îşi observă mâinile. Apucă sunătoarea dacă vede atât mâna cât şi sunătoarea.
- Loveşte un obiect pentru a produce o imagine plăcută sau a continua producerea unui sunet.
- Încearcă să reia mersul pe genunchi săltând uşor pentru a-l face pe adult să mai meargă o dată.
Exprimarea sentimentelor
- Îşi exprimă confortul/plăcerea sau disconfortul fără ambiguităţi.
- Răspunde mai animat şi cu mai multă plăcere celui mai important dintre adulţi.
- Poate fi liniştit de adultul cu care este obişnuit când suferă.
- Zâmbeşte şi răspunde cu plăcere stimulilor sociali. Foarte interesat de oameni. Îşi arată nemulţumirea la pierderea contactului social.
- Râde tare (din stomac).
- Îşi manifestă nemulţumirea sau dezamăgirea la pierderea jucăriei.
- Îşi exprimă clar emoţii foarte bine diferenţiate: plăcere, furie, anxietate sau teamă, tristeţe, emoţie, dezamăgire, exuberanţă.
- Reacţionează cu sobrietate sau anxietate la străini.
Sursa: Lally, J.R., Griffin, A., Fenichel, E., Segal, M., Szanton, E., & Weissbourd, B. (1995). Caring for Infants & Toddlers in Groups: Developmentally Appropriate Practice. Arlington, VA: Zero to three (Grija faţă de grupele de sugari şi copiii mici, Zero la trei ani) şi UNICEF Romania
Cele ce sunt prezentate nu sunt toate comportamentele posibile, după cum ele pot apărea mai devreme sau mai târziu la fiecare individ. Graficul sugerează doar momentul aproximativ când poate apărea un anume comportament, aşa că nu trebuie să îl interpretaţi în mod greşit. Deseori, dar nu întotdeauna, comportamentele apar în ordinea în ordine evolutivă. Mai ales la sugari comportamentele dintr-un domeniu se suprapun considerabil cu cele din altele. Unele comportamente sunt enumerate la mai multe categorii pentru a evidenţia această relaţie.
