Este alimentaţia copiilor de la 0 la 4 luni, combinată din alimentaţia naturală şi cea artificială. În alimentaţia mixtă i se dă copilului şi lapte de mamă şi lapte formula. Alimentaţia mixtă este inferioară alimentaţiei naturale, pentru că copilului îi lipseşte o parte din laptele mamei, dar este superioară alimentaţiei artificiale, întrucât copilul mai primeşte şi lapte de mamă.
Trecerea de la alimentaţia naturală la alimentaţia mixtă se face numai când laptele mamei este sigur insuficient, ca şi atunci când copilul are nevoie de mai multe substanţe hrănitoare decât îi asigură laptele de mamă.
Prima bănuială că laptele mamei este insuficient ne-o dă oprirea creşterii în greutate.
Când copilul duce pumnii la gură după supt şi plânge căutând cu gura într-o parte şi alta, ca şi atunci când se trezeşte cu mult înainte de ora mesei, trebuie făcut un control precis al cantităţii de lapte pe care o ia la un supt şi în 24 de ore. Această verificare se face prin proba suptului, cântărindu-se copilul înainte şi după supt. Proba suptului se face câteva zile la rând, şi dacă mama cu adevărat nu are lapte suficient, atunci se trece la alimentaţia mixtă.
Este bine să se controleze şi condiţiile de viaţă ale mamei: alimentaţia, munca, odihna şi starea psihică, întrucât dacă toate acestea nu se desfăşoară cum trebuie, scade secreţia laptelui. Dacă situaţia se datorează condiţiilor de viaţă nesatisfăcătoare ale mamei, nu este nevoie să fie ajutat copilul cu o hrană în plus, ci trebuie ajutată mama, ca să-şi recapete laptele.
Alimentaţia mixtă începe cu cantităţi mici de lapte şi cu preparate dietetice uşor de digerat. Se folosesc, de obicei, în ordinea toleranţei, babeurre-ul, laptele acidulat, diluţiile de lapte proaspăt sau din lapte praf.
Tehnicile alimentaţiei mixte
Metoda completării
Constă în hrănirea copilului la fiecare prânz în parte, cu lapte de mamă şi lapte formula. Copilul se cântăreşte înaintea fiecărui supt, apoi se pune la sân, ca să-şi ia tot laptele care se găseşte în sânul mamei. Se cântăreşte din nou, spre a se vedea cât lapte a supt. Apoi i se dă în completare cantitatea de lapte care-i mai trebuie. De exemplu, un copil de 3 luni ia de la mamă 60 g lapte; i se va da în completare 60 g lapte de formula la care se adaugă 20 g lichid de diluţie.
Această metodă prezintă avantajul că, prin golirea completă a sânului, se stimulează regulat funcţia glandei mamare. De multe ori laptele apare din nou, în cantitatea necesară copilului, nemaifiind nevoie de completarea prânzului. Este bine dacă copilul suge măcar o treime din laptele necesar la un prânz.
Metoda alternativă
Constă în hrănirea copilului la sân la un prânz, iar la altul cu lapte formula. În acest caz, intervalele dintre supturi fiind mai mari, glanda mamară are tot timpul să secrete o cantitate mai mare de lapte. Este totuşi mai puţin avantajoasă decât prima, pentru stimularea secreţiei lactate. În alimentaţia mixtă prin metoda alternativă este bine să se păstreze măcar 3 supturi.
Indiferent de metodă, este bine ca hrănirea copilului să se ¡facă cu linguriţa, pentru ca acesta să nu se dezobiişnuiască de supt sau, dacă i se dă cu biberonul, tetinele să aibă găuri mici, pentru a nu se obişnui cu o muncă mai uşoară decât atunci când suge. Scoaterea laptelui din biberon necesită un efort de 8 ori mai mic decît cel depus pentru supt.
Calcularea raţiei alimentare se va face ca în alimentaţia naturală, dacă aceasta predomină, sau ca în cea artificială, dacă mama are lapte foarte puţin.
Neajunsurile alimentaţiei mixte
Menţionăm în primul rând supraalimentarea copilului. Nu toate mamele au cântar în casă şi, în acest caz, ele ar putea da copiilor să mănânce mai mult decât trebuie. Un adevărat pericol este refuzarea completă a sânului mamei, deoarece sugarul depune mai multă muncă pentru a trage laptele din sân decît din biberon. Se ştie că dacă copilul nu mai suge, laptele mamei dispare complet. Şi, ca urmare, se trece inevitabil la alimentaţia artificială, cu pericolul scăderii rezistenţei la infecţii şi posibilitatea mai frecventă de îmbolnăvire, decît la copilul alimentat natural sau mixt.
Copiii alimentaţi mixt vor fi vitaminizaţi mai mult decît cei alimentaţi natural.
