Un copil în vârstă de 4 ani pune în medie peste 430 de întrebări pe zi. Majoritatea este reprezantată de ” De ce? “.
La 6 ani copilul are două treimi din creierul adultului şi are de 5 până la 7 ori mai multe conexiuni între neuroni decât creierul unui copil de 18 luni sau al unui adult. Creierul unui copil de 6/ 7 ani are o imensă capacitate de a realiza mii şi mii de conexiuni dendritice între neuroni. Acest potenţial de dezvoltare se finalizează în jurul vârstei de 10/ 11 ani, când copilul pierde cam 80% din acest volum de conexiuni neuronale. Ceea ce nu dezvoltăm sau nu utilizăm, pierdem ca şi capacitate. O enzimă este eliberată în creier şi dizolvă toate căile neuronale slab mielinizate.
Copilul se naşte cu 10 miliarde de celule nervoase şi petrece primii trei ani din viaţă adăugând celule gliale pentru a sprijini şi hrăni aceşti neuroni. Atunci aceştia sunt capabili să formeze mii de interconexiuni între ei sub forma dendritelor şi axonilor care se extind şi în alte regiuni ale creierului. Acesta este motivul pentru care perioada de la 0 la 3 ani este cea mai activa din punct de vedere al informatiilor pe care le asimileaza, în nicio altă perioadă a vieţii lor nu vor mai putea învăţa atât de multe.
Copiii cărora părinţii le vorbesc mai mult ştiu cu peste 300 mai multe cuvinte decât ceilalţi, la vârsta de 2 ani. Vocabularul unui copil, la 3 ani cuprinde 800 – 1000 cuvinte, la 4 ani ajunge la 1600 – 2000 de cuvinte, la 5 ani ajunge la aproximativ la 3000 de cuvinte, iar la 6 ani cuprinde peste 3500 de cuvinte. Cunoaşterea a două limbi ajută dezvoltarea cognitivă a copilului.
Un bărbat poate schimba în medie un scutec într-un minut. O mămică în 2. În primul an, un bebeluş necesită aproximativ 3000 de scutece.
Vocea unui copil de 3 ani este mai puternică decât vocile a 200 de adulţi dintr-un loc aglomerat.
Copiii care prezintă un nivel înalt de anxietate cronică secretă cantităţi mari de hormoni ai stresului, cortizoli, care dăunează exercitării capacităţilor cognitive şi funcţionării sistemului imunitar. O legătură puternică cu părinţii în primul an de la naştere, vor ajuta copilul şi adultul de mâine să se comporte mai bine în condiţii de stres în copilărie dar şi în stresul perioadei de adult.
Sugarii prematuri care au fost masaţi cu grijă de câteva ori în fiecare zi în spital au crescut în greutate mai repede, iar la încheierea primului an de viaţă erau mai dezvoltaţi din punct de vedere mental şi motor decât cei care nu au fost stimulaţi. Presiunea masajului stimulează o parte a nervului cranian care activează tractul gastrointestinal, stimulând producerea unor hormoni precum insulina. Cu cât este mai mare nivelul insulinei cu atât este mai eficientă absorbţia hranei, iar copiii cresc mai repede. Copiii care beneficiază de masaj au un nivel scăzut de cortizoli în urină, hormoni care ucid importante celule imunitare.
Anumite microelemente, cum ar fi iodul şi zincul, sunt extrem de importante pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului. Subnutriţia duce la letargie dăunând interesului copilului pentru lumea din jurul lui, iar nutriţia deficitară diminuează rezistenţa copilului la boală.
Singurul organ care s-a dezvoltat complet inainte de naştere este urechea interioară. Se dezvoltă complet încă la mijlocul sarcinii.
Capul unui bebeluş reprezintă un sfert din greutatea corpului acestuia. Creierul reprezintă 10% din greutatea totală a unui bebeluş, în timp ce la adulţi acesta reprezintă maxim 2%.
Bebeluşii folosesc aceaşi mimică ca şi adulţii pentru a îşi exprima sentimentele. Şi asta încă din primele zile de la naştere.
Un bebeluş are peste 10.000 de pastile gustative, cu mult mai multe faţă de cele ale unui adult.
Alăptarea îl protejează pe copii de boli deoarece anticorpii mamei sunt transmişi prin lapte. Sugarii prematuri care au fost hrăniţi cu lapte de mamă s-au dezvoltat mai bine decât cei care au fost hrăniţi cu lapte adaptat.
Cititul la vârste mici stimulează dezvoltarea creierului, însă doar 50% din părinţi citesc poveşti bebeluşilor sau juniorilor.
