Desenul chiar nu e aşa de dificil cum pare. Hai să ne convingem, schiţând un măr. De câte ori ai auzit replica: „Nu ştiu să desenez”? Cu siguranţă, de zeci de ori. De fapt, cu toţii putem învăţa să desenăm, dacă dedicăm puţin timp învăţării regulilor de bază. Până la urmă, artist nu te naşti, ci devii.Ai nevoie de 0 foaie albă de hârtie, un creion 2B, (creioanele de tipul H sunt prea dure pentru buna realizare a clarobscurului), 0 gumă de şters și o 0 ascuţitoare.
Cum reprezinţi un obiect tridimensional
A desena corect înseamnă a reproduce o imagine tridimensională pe un suport bidimensional. Poţi face asta studiind cu atenţie cum cad luminile şi umbrele asupra obiectului pe care vrei să-l redai, creând apoi iluzia celor trei dimensiuni, prin folosirea unor tonuri de creion mai închise sau mai deschise.
Ca regulă generală, atunci când desenezi un contur, trebuie să ţii creionul ca şi cum ai scrie. Trasează mai multe linii scurte, mai degrabă decât o linie continuă, şi nu apăsa prea tare: dacă greşeşti, vei putea corecta desenul folosind guma. Când redai umbrele, trebuie să ţii creionul cât mai delicat şi să foloseşti partea plată a minei – astfel, poţi obţine tonuri mai închise.
Când desenezi, trebuie să recreezi aspectul, forma şi volumul obiectului, pe o suprafaţă plană. Efectul tridimensional se poate obţine prin clarobscur – crearea mai multor tonuri diferite de lumini şi umbre.
Studierea modelului de desen
Pune mărul pe o suprafaţă plană, ca să-i poţi studia mai bine forma. Luminează-l dintr-o parte cu o lampă, pentru a obţine o umbră bine definită.
Unul dintre secretele desenului reuşit constă în observarea atentă a modelului. Studiază conturul şi liniile curbe, dar şi jocul de lumini de pe suprafaţa acestuia! Privirea trebuie să rămână fixată asupra obiectului, în timp ce desenezi. Nu are importanţă dacă mărul nu va ieşi exact cum e cel din figura alăturată: interpretarea ta e cea care contează.Pentru a desena mărul, luminează-1 dintr-o parte cu o lampă, astfel încât pe suprafaţa lui să apară şi umbre. Gata, acum poţi începe!
Desenarea conturului
Examinează cu atenţie mărul şi identifică toate liniile care formează conturul. Când începi să desenezi forma, trasează o serie de linii scurte, nu foarte pronunţate, mai degrabă decât o singură linie continuă. Începe din partea dreaptă, de sus, şi continuă în sensul invers acelor de ceasornic. Desenează partea de jos a conturului. Ai grijă să redai toate protuberanţele din partea inferioară. Definitivează conturul: adaugă două linii înclinate, ca în figura din dreapta, pentru a scoate în evidenţă felul în care codiţa este prinsă de măr, făcând o mică adâncitură. Apoi definitivează conturul, închizând linia exterioară.
Folosirea grilei ajută mult la desenarea conturului unui obiect şi este ideală pentru o compoziţie cu mai multe obiecte. Se desenează o grilă de pătrate pe un carton, aşezat ulterior în spatele obiectului care va fi reprezentat; se trasează apoi aceeaşi grilă pe foaia de desen, cu acelaşi număr de pătrate. Se transferă fiecare parte a conturului care cade în interiorul unui pătrat al grilei de pe carton, în pătratul corespunzător de pe foaia de desen. Pentru mărul din acest exerciţiu nu s-a folosit grila, dar putem vedea mai jos cum funcţionează această tehnică.
Finisarea
Finisează partea de sus a mărului, umbreşte uşor partea din stânga, sus, având grijă ca direcţia haşurilor tale să urmeze forma şi conturul mărului.
Ocupă-te apoi de partea dreaptă a mărului, adăugând haşuri cu partea plată a minei creionului.
Trasează haşuri mai închise in partea de jos a mărului, pentru a o defini mai bine.
Creează zonele principale de lumină adăugând o fâşie centrală mai închisă şi lasă albe porţiunile luminate din partea dreaptă, sus.
Subliniază umbrele din jurul codiţei prin câteva haşuri înclinate.
Lucrează la partea dreaptă adăugând haşuri cu partea plată a minei creionului. Trasează haşuri mai închise in partea de jos a mărului, pentru a o defini mai bine.
Clarobscurul și estomparea tonurilor
Lucrează mai mult asupra umbrelor, estompând tonurile prea întunecate. Adaugă un ton mai închis în partea stângă, sus, acolo unde mărul se rotunjeşte, definitivând conturul şi umbrele din partea superioară. Mărul tău e gata!
Când lucrezi în clarobscur, se poate întâmpla ca, în timp ce schiţezi umbrele în aceeaşi direcţie, să se formeze tonuri compacte şi opace. Dacă acest lucru se întâmplă, poţi îndulci liniile foarte marcate trecându-ţi uşor vârfurile degetelor peste foaie, cu mişcări circulare. Astfel, tonul va fi estompat. Nu uita să-ţi ştergi apoi degetele, pentru a nu lăsa amprente pe foaie.
Adaugă tonuri mai pronunţate, folosind haşuri mai închise şi mai pronunţate. Adaugă umbra din dreapta codiţei. Apoi uneşte zonele întunecate care definesc partea centrală cu zona întunecată din partea stângă, sus. Adaugă umbre pe partea stângă a fructului şi subliniază din nou baza, prin câteva linii foarte marcate.
Clarobscurul se poate realiza:
– cu creionul, prin haşuri încrucişate: în loc să foloseşti partea plată a minei pentru a crea umbrele, poţi folosi vârful creionului, haşurând pentru a crea tonuri foarte dense.
– cu cărbunele, folosind partea plată a cărbunelui, poţi crea o textură mai densă. Poţi adăuga zone mai închise în punctele dorite, suprapunând straturi succesive.
– cu cărbunele estompat, poţi diminua efectul cărbunelui cu vârfurile degetelor, pentru a crea zone de umbră estompată. Această tehnică produce un efect subtil, fără accente puternice.
Accentuează sau deschide tonurile închise
Creează straturi mai închise, urmând conturul, şi opreşte-te la marginea celor două pete de lumină din dreapta, sus. Marchează prin umbre zonele unde lumina nu se reflectă pe suprafaţa mărului, precum marginea din partea stângă.
Cu ajutorul gumei de şters, deschide tonul în zonele mai intens luminate, care s-ar fi putut întuneca în timpul realizării clarobscurului, din cauza mişcărilor mâinii pe foaie. Asigură-te că guma este curată, încercând-o mai întâi pe o altă coală albă.
Adaugă umbră desenului
Odată ce ai terminat clarobscurul, poţi trece la desenarea umbrei obiectului. Foloseşte partea plată a minei pentru a trasa câteva linii fine, orizontale, şi estompează umbra spre margini, apăsând mai puţin pe creion.
Zone luminate, tonuri închise și umbre
Am lăsat albe zonele unde lumina se reflectă direct pe suprafaţa mărului – aceste zone tind să se închidă la culoare, pe măsură ce înaintăm cu desenul, aşa că le-am deschis cu ajutorul gumei.
Tonuri închise. Zonele cele mai umbrite de pe suprafaţa mărului corespund porţiunilor celor mai întunecate. Am adăugat nuanţele treptat, până ce mărul a căpătat un aspect tridimensional.
Umbre. Am obţinut umbra proiectată de măr folosind partea plată a minei. Spre margini, am creat impresia că umbra se estompează în lumină naturală, apăsând cât mai delicat cu degetele asupra creionului.
Creioanele grafit
Creioanele grafit pot avea diverse întrebuinţări, fiind unele dintre cele mai ieftine instrumente de desen. Există mine moi, medii şi dure, care pleacă de la 10H (foarte dură), până la 10B (foarte moale). O mină de tip mediu este HB, folosită, de regulă, la creioanele şcolare, pentru că se pretează unor utilizări diverse.
Creionul de tip HB: Este un creion de duritate medie. Faţă de cele cu minele moi, este mai puțin indicat pentru realizarea clarobscurului.
Creionul de tip B: Este primul dintre creioanele moi cu care se pot trasa linii groase şi închise la culoare. Cu cât este mai mare valoarea de lângă litera B, cu atât mina este mai moale, iar tonul mai închis.
Creionul de tip 2B: Acest creion cu mină moale este ideal pentru orice tip de desen, dar şi pentru un clarobscur mai puţin marcat. Mărul din figura de deasupra a fost desenat chiar cu acest tip de creion.
Creionul de tip 4B: Este un creion mai moale, cu care se pot trasa linii groase, în tonuri foarte închise. Este ideal pentru crearea umbrelor puternice.
