Autorul teoriei inteligenţelor multiple este Howard Gardner. Este vorba de un alt mod de a aborda elevii, ţinând cont de diferenţele dintre ei. Pe Gardner l-a intrigat faptul că unii copii deştepţi nu au rezultate bune la şcoală. De multe ori, la clasă se induce ideea că unii sunt deştepţi, iar alţii nu.
Se consideră deştept cel care are note mai bune sau punctaj mai mare la testele de inteligenţă. Ei sunt consideraţi „născuţi inteligenţi”. Ne aşteptăm ca dacă un copil e inteligent, să aibă obligatoriu rezultate bune, dacă are inteligenţă medie să fie posibil să ajungă bine dar cei cu inteligenţa scăzută sunt consideraţi fără speranţe. Sunt însă o mulţime de exemple de oameni care au reuşit în viaţă, deşi au avut dificultăţi la şcoală: Picasso, Einstein, Spielberg, Shakespeare, Ghandi, Churchill, Darwin, Freud etc. Care dintre aceştia sunt mai inteligenţi?
Suntem tentaţi să-i considerăm inteligenţi pe cei care sunt buni la matematică sau literatură, iar pe ceilalţi să-i considerăm doar „talentaţi”. Gardner a fost preocupat de această diferenţă. Să fii creativ, să contribui la dezvoltarea societăţii înseamnă mai mult decât a fi bun la matematică. Dacă vrem să le numim pe toate „talente”, atunci e corect, pentru că sunt la fel de importante, dar dacă numim una sau două inteligenţe, iar pe restul talente, atunci spunem de fapt că ele nu sunt egale ca importanţă. întrebat de un ziarist de ce a numit aceste însuşiri inteligenţe şi nu talente, Gardner a răspuns în glumă: „Dacă le numeam talente, nimeni nu-mi citea cartea”. Vezi cărţi scrise Howard Gardner aici şi aici
.
Studiind modul în care oamenii rezolvă problemele în lume, Gardner a ajuns, în timp, la concluzia că există 9 tipuri de inteligenţă:
Inteligenţa Lingvistică
A gândi în cuvinte şi a folosi limba pentru a exprima şi înţelege realităţi complexe. Sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea, ritmurile limbii. A reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele.
Este inteligenţa cea mai des folosită în comunicare. Copiii cu inteligenţă lingvistică învaţă repede limba maternă, învaţă limbi străine, citesc, folosesc de timpuriu metafora, dezvoltă abilităţi lingvistice şi îşi aleg cariera în funcţie de capacităţile lingvistice.
Inteligenţa Logico-matematică
A gândi la cauză şi efect, a înţelege relaţiile dintre acţiuni, obiecte şi idei. Abilitatea de-a calcula, cuantifica, evalua propoziţii şi de-a efectua operaţii matematice şi logice complexe. Implică abilităţi de gândire deductivă şi inductivă, precum şi capacităţi critice şi creative de rezolvare a problemelor.
Oamenii cu inteligenţă logico-matematică dezvoltată devin contabili, matematicieni, chimişti, fizicieni.
Inteligenţa Muzicală
A gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime. A fi sensibil la tonuri, la intensitatea, înălţimea şi timbrul sunetului. Abilitatea de-a recunoaşte, crea şi reproduce muzica şi ritmurile folosind un instrument sau vocea. Implică ascultare activă şi existenţa unei legături puternice între muzică şi emoţii.
Inteligenţa Spaţială
A gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală. Abilitatea de-a gândi în trei dimensiuni, de-a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei. A lucra cu obiecte.
Capacitatea de-a înţelege relaţiile din spaţiu. O au artiştii, arhitecţii, fotografii. Matematicienii buni au dovedit inteligenţă matematică şi spaţială. Elevii care au dezvoltat acest tip de inteligenţă sunt adeseori etichetaţi ca având deficienţe de atenţie.
Inteligenţa Kinestezica
A gândi în mişcări şi a folosi corpul în moduri abile şi complicate. Implică simţul coordonării în mişcări ale întregului corp şi al mâinilor, în manipularea obiectelor.
O au dansatorii, sculptorii, sportivii. Pot fi abilităţi motorii de fineţe sau ample. Actoria este mai mult kinestezică şi mai puţin lingvistică (pentru a-l înţelege pe Shakespeare e nevoie de 6-8 tipuri de inteligenţă…).
Inteligenţa Interpersonală
A gândi despre alte persoane şi a le înţelege. A avea empatie, a recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibil la motivele, intenţiile şi stările lor. Implică o interacţiune eficientă cu una sau mai multe persoane în familie, între prieteni sau colegi, în mediul de lucru.
Cei cu inteligenţa interpersonală „tare” sunt conducători, vânzători, psihologi, se pricep la motivarea oamenilor, dar şi la manipulare. Ei înţeleg modul cum „funcţionează” oamenii. Un profesor bun trebuie să aibă această inteligenţă.
Inteligenţa Intrapersonală
A gândi despre şi a se înţelege pe sine. A fi conştient de punctele tari şi cele slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor personale. Implică monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi emoţiilor. Abilitatea de a se monitoriza în relaţii interpersonale. E vorba de cunoaşterea de sine şi de luarea deciziilor pe baza cunoaşterii.
Inteligenţa Naturalistă
A înţelege lumea naturală, incluzând plante, animale şi studii ştiinţifice. Abilitatea de a recunoaşte şi de a clasifica indivizi, specii şi relaţii ecologice. A interacţiona eficient cu fiinţe vii şi a discerne scheme legate de viaţă/forţele naturii. Inteligenţa naturalistă a fost a opta inteligenţă în ordinea identificării. Celelalte nu explicau personalităţi ca Darwin, biologi, astronomi. Ei nu operează cu simboluri, scheme sau formule matematice, ca fizicienii sau chimiştii, ci mai degrabă organizează tiparele observate într-un mod care diferă de cele ale celorlalte ştiinţe „exacte”. In această categorie se includ şi maeştrii bucătari.
Inteligenţa Existenţială
Gardner e convins că e o modalitate de cunoaştere, dar nu reuşit să-i stabilească localizarea pe creier. De aceea vorbeşte despre ea ca despre o „jumătate de inteligenţă”. Acest tip de inteligenţă este mai dezvoltată la filosofi, cei care pun întrebări despre sensul fericirii, originea Universului etc. Probabil spiritualitatea aparţine acestui tip.
Sursa: Unicef – Educaţia părinţilor
Dacă acest articol ti-a trezit interesul pentru teoria inteligentelor multiple, atunci iti recomandam aceasta carte:
Esti mai inteligent decat crez. Un ghid al inteligentelor multiple pentru copii.
Sa fii inteligent inseamna mai mult decat sa iei note bune in general, inclusiv la testele de la scoala. Inseamna mai mult decat sa citesti bine, sa rezolvi rapid probleme de matematica si sa memorezi lucruri. Inseamna mai mult decat sa ai un IQ ridicat.
Psihologul dr. Howard Gardner a studiat modul in care invata copiii si adultii. A descoperit ca exista multe moduri in care poti da dovada de inteligenta. De exemplu, poti avea inteligenta muzicala. Sau inteligenta sociala. Poti avea chiar inteligenta naturii. Teoria inteligentelor multiple a lui Gardner a schimbat modul in care profesorii din intreaga lume predau in scoli.
Dar nu trebuie sa astepti ca sa-ti spuna cineva despre toate acestea. Le poti invata singur. Le poti aplica in viata ta incepand de acum. Aceasta carte iti va arata cum sa faci acest lucru.
Citeste aceasta carte pentru:
- a invata despre opt tipuri diferite de inteligenta si ce inseamna ele;
- a afla pe care dintre ele le ai (indiciu: deja le ai pe toate opt, doar ca in grade diferite);
- a profita la maximum de cele mai dezvoltate tipuri de inteligenta ale tale;
- a imbunatati celelalte tipuri de inteligenta pe care le ai;
- a folosi toate cele opt tipuri de inteligenta la scoala, acasa si oriunde te duci;
- a descoperi mai multe despre cine esti si cine poti deveni;
- a intelege mai bine oamenii din jurul tau si a te intelege mai bine cu ei;
- a privi catre viitor si a te gandi cum iti vei folosi tipurile de inteligenta atunci cand vei creste.
Testele scurte te ajuta sa identifici numeroasele moduri in care poti da dovada de inteligenta. Casetele „Stiai ca…“ te amuza cu lucruri fascinante. De asemenea, modurile amuzante de a-ti imbunatati diversele tipuri de inteligenta sunt niste sugestii usor de pus in practica. Recomandarile de la sfarsitul fiecarui capitol iti indica reviste, carti, organizatii si website-uri de unde poti invata chiar mai multe. Pentru ca nu este vorba despre cat de inteligent esti, ci despre modul in care dai dovada de inteligenta.
