Produsele zaharoase
Această grupă cuprinde alimente obţinute prin procese de rafinare industrială, caracterizate prin concentrarea glucidelor cu moleculă mică (glucoză, zaharoză) în compoziţia lor. Produsele zaharoase sunt caracterizate printr-o savoare deosebită, ceea ce face să fie dorite. În aceste condiţii, reprezintă o sursă calorică importantă, deşi prezenţa lor nu este absolut necesară pentru echilibrul raţiei alimentare. Reprezentanţii acestei grupe sunt produsele zaharoase propriu-zise (bomboane, caramele, drajeuri, jeleuri etc.), ciocolata şi produsele din ciocolată, produsele de cofetărie (prăjituri, torturi, îngheţate). Se caracterizează printr-un aport caloric ridicat oferit într-un volum mic. La ora actuală se remarcă o creştere tot mai mare a consumului lor, deşi nu furnizează o valoare nutriţională corespunzătoare. De asemenea, amintim acţiunea lor cariogenă, cu impact în special în rândul copiilor şi adolescenţilor.
În piramida alimentară aceste produse au reprezentare grafică în vârful piramidei, alături de grăsimile saturate, sugerându-se astfel folosirea lor cât mai rară.
Băuturile
Băuturile nealcoolice
Ceaiul şi cafeaua nu au valoare energetică decât în cazul adăugării laptelui, smântânii sau zahărului. Ele conţin cafeină şi teobromină, iar consumul lor excesiv poate cauza insomnie şi iritabilitate. Ceaiul este o sursă importantă de bioflavonoide, ce au rol antioxidant, putând preveni bolile cardiovasculare.
Băuturile alcoolice
Alcoolul furnizează 7 kcal pe fiecare gram consumat. Conţinutul în alcool al diverselor băuturi este variabil, fiind de aproximativ 5% în cazul berii, 10-15% în cazul vinurilor. Băuturile spirtoase pot avea un conţinut de alcool de până la 30-40%. Vinurile dulci, berea şi lichiorurile au un conţinut important de carbohidraţi având astfel o valoare energetică mare.
Dozele mici de vin consumate cu 20 minute înainte de masă pot îmbunătăţi apetitul, efect favorabil în cazul vârstnicilor, a persoanelor cu poftă de mâncare diminuată, a malnutriţilor şi a celor care suferă de depresie. De asemenea, datorită conţinutului în fenoli şi alte substanţe fitochimice, vinul consumat în cantitati mici are un rol protector faţă de bolile cardiovasculare.
Consumul cronic de alcool interferă cu starea de nutriţie. Pe de o parte, se corelează pozitiv cu obezitatea abdominală, care este principal factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Pe de altă parte, consumul cronic de alcool duce la apariţia malnutriţiei. Deficienţele nutriţionale reprezintă o consecinţă inevitabilă a consumului excesiv de alcool, nu doar datorită faptului că alcoolul înlocuieşte alimentele, ci şi pentru că alcoolul interferă direct cu utilizarea nutrienţilor de către organism.
