De la naştere şi până la împlinirea vârstei de 3 ani, copilul va fi de 2 ori mai înalt, va creşte de 5 ori în greutate şi va avea creierul de 4 ori mai mare, având nevoie de 3 ori mai multă energie şi de 10 ori mai mulţi nutrienţi (fier, vitamine, acizi graşi esenţiali, calciu) decât un adult. În momentul în care bebeluşul nu primeşte o varietate de elemente esenţiale dezvoltării sale, pot apărea deficienţe nutriţionale care îi afectează dezvoltarea.
După naştere, alăptarea este modul optim şi natural de alimentaţie a sugarului. Laptele matern conţine tot ce este important pentru creşterea şi dezvoltarea sugarului în primele luni de viaţă; compoziţia lui corespunde tuturor cerinţelor organismului unui sugar.
La vârsta de 1 an, copilul are nevoie de până la 7 ori mai mulţi nutrienţi esenţiali decât un adult, raportat la greutatea lui. În această perioadă se perfecţionează procesele de digestie şi cele metabolice, se completează dentiţia. Tot la această vârstă, se fixează obiceiurile alimentare pentru toată viaţa. Pentru a obţine echilibrul corect de energie şi nutrienţi, micuţii au nevoie de 3 mese principale şi 2 gustări sănătoase în fiecare zi.
Nutrienţii esenţiali şi rolul lor
Carbohidraţii
- reprezintă o sursă esenţială de energie;
- sunt indispensabili pentru o digestie corectă;
Grăsimile
- sursă importantă de energie şi sursă unică de acizi graşi esenţiali;
- indispensabile pentru asimilarea multor vitamine;
- LC-PUFA sunt indispensabili pentru funcţionarea corectă a sistemului nervos;
Proteinele
- contribuie la formarea ţesuturilor, hormonilor, enzimelor şi anticorpilor;
- stau la baza mecanismelor imunitare;
Mineralele
- fierul – necesar în procesul de formare a celulelor din sânge şi important pentru dezvoltarea creierului;
- calciul şi fosforul – elemente componente ale oaselor şi dinţilor;
- magneziul – influenţează buna funcţionare a sistemului nervos şi a celui muscular;
- iodul – indispensabil în producerea hormonilor tiroidieni;
- zincul – responsabil de buna funcţionare a sistemului imunitar.