Hranirea la san

Alăptarea (hrănirea la sân) constituie un mijloc optim de a asigura sugarilor hrana optimă pentru o creştere şi dezvoltare normală. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca laptele mamei să fie singurul aliment în primele 6 luni, iar alăptarea să continue „până la doi ani şi peste”.

În general, copiii alimentaţi la sân sunt mai bine dezvoltaţi, sunt echilibraţi din punct de vedere afectiv, sunt mai legaţi de mamă, de familie, au o mult mai bună rezistenţă faţă de boli ale plămânilor, ale urechilor, ale intestinelor. Practic toate femeile pot alăpta, cazurile în care mama nu are lapte fiind foarte rare. Anesteziile, administrarea de tranchilizante puternice, travaliul prelungit, intervenţiile chirurgicale şi alte cauze de stres, de disconfort sau de oboseală ale mamei pot întârzia debutul lactaţiei. Cel mai bun mijloc de stimulare a lactaţiei este alăptarea la cererea noună scutului, zi şi noapte, de câte ori celui mic îi este foame.

Este importantă punerea corectă a nou-născutului la sân, ceea ce are un rol însemnat în prevenirea iritaţiilor şi ulceraţiilor mamelonului, precum şi a angorjării sânilor, adică a umplerii excesive cu lapte a sânilor. Mama poate afla de la medicul de familie, chiar din timpul sarcinii, care sunt poziţiile corecte de alăptare. Ea mai poate obţine informaţii şi ajutor şi în maternitate de la medici şi de la asistente. Aceste informaţii sunt mai uşor de obţinut în Spitalele Prieten al Copilului.

Colostrul

Primul lapte, numit colostru, are o importanţă deosebită pentru hrănirea şi sănătatea nou-născutului, dat fiind conţinutul său ridicat în proteine, în vitamine liposolubile şi anticorpi.

Nou-nascutii au sistmul digestiv inca nedezvoltat, iar colostrul ofera nutrientii necesari intr-o formă neconcentrată. Colostrul are un efect usor laxativ, ajutand nou nascutul sa aiba primul scaun, care este denumit meconiu. Acest exces curata bilirubina, un produs “deşeu” al organismului format la naştere datorită reducerii volumului de sânge din corpul copilului şi ajută la prevenirea icterului. Colostrul, contine celulele sistemului imunitar, (limfocite) şi mulţi anticorpi, cum ar fi imunoglobulinele A, G şi M.

Colostrul contine de asemenea nutrienti de creştre şi antimicrobieni, este foarte bogat în proteine, vitamina A, şi clorură de sodiu, dar şi cantităţi mai mici de carbohidrati, lipide, si potasiu decat laptele normal. Anticorpii din colostru oferă imunitate pasivă şi prima protecţie a nou născutului împotriva agenţilor patogeni.

În condiţii normale, sugarul nu are nevoie nici de apă, nici de altă hrană în timpul primelor 6 luni de viaţă. „Alăptarea exclusivă”, cum este
denumită această modalitate de hrănire a copilului mai mic de 6 luni, oferă toate substanţele nutritive, vitaminele, caloriile necesare, precum şi protecţie împotriva multor infecţii. Pe vreme caniculară, este indicat ca mama să bea multă apă/infuzii de plante/sucuri făcute în casă pentru a asigura şi hidratarea sugarului.

Avantajele alăptării

Laptele matern conţine numeroşi factori cu rol protector împotriva infecţiilor şi alergiilor. Laptele matern este, practic, steril bacteriologic (nu conţine microbi) şi furnizează toată cantitatea de vitamine, enzime, factori de apărare. Alăptarea consolidează legătura dintre mamă şi copil şi creează între mamă şi copil o stare afectivă care contribuie la buna dezvoltare psihomotorie a copilului.

Cantitatea de lapte creşte în cursul alăptării şi devine pe deplin concordantă cu nevoile sugarului, mai ales atunci când alăptarea se face la cerere, fără îngrădirea impusă de un anume orar. Din punct de vedere practic, alăptarea aduce o economie foarte mare de timp, fiindcă nu este nevoie să se spele şi sterilizeze biberoanele, să se prepare lapte praf cu concentraţia corectă, să se încalzească laptele din frigider. Evident, alăptarea constituie şi o economie de bani care, altfel, ar trebui cheltuiţi pe preparate de lapte praf speciale pentru sugari, biberoane, detergenţi, apă, energie electrică, etc. Alăptarea ajută la retracţia uterului şi revenirea lui mai rapidă la normal; de asemenea, unele studii arată că alimentaţia la sân scade riscul mamei de a face cancer de sân sau de ovar.

Se pare că datorită faptului că sugarii alimentaţi la sân îşi folosesc mai mult muşchii maxilari, ei au o dezvoltare dentară mai bună decât copiii alimentaţi cu biberonul.

Igiena alăptării

Suptul este un act reflex, care dă satisfacţie mamei şi copilului; pentru succesul alăptării, trebuie asigurate următoarele:

• instruirea mamei, chiar a întregii familii, privind tehnica alăptării şi beneficiile acesteia;
• pregătirea pentru alăptare înainte de trezirea copilului;
• asigurarea unei poziţii comode a mamei în timpul alăptării;
• evitarea ungerii sânilor cu orice fel de medicament; dacă apar fisuri ale mameloanelor,
• se va schimba poziţia copilului la sân, urmărind ca aceasta să fie corectă (gura sugarului să cuprindă toată areola, nu numai mamelonul!) şi se va „unge” mamelonul cu propriul lapte, de la sfârşitul suptului; se vor ţine sânii la aer;
• sunt contraindicate vizitele şi discuţiile cu mama în timpul alăptării;
• mirosurile puternice, inclusiv deodorantele sau parfumurile, influenţează nefavorabil alăptarea;

Mama nu trebuie să îşi schimbe modul de alimentaţie din timpul sarcinii dar este bine să ţină seama că atunci când alăptează exclusiv are nevoie de un surplus de 500 de calorii. Aceasta înseamnă că femeile care au câştigat în greutate în cursul sarcinii şi vor să slăbească nu trebuie să îşi modifice dieta, simplul fapt că alăptează le va ajuta să îşi recâştige silueta. Femeile care vor să rămână la greutatea pe care o au vor adauga alimente care să acopere necesarul de calorii. Acestea nu trebuie să fie alimente scumpe, o porţie de orez sau una de fasole uscată acoperă aceste nevoi. Ceea ce se recomandă însă este ca hrana mamei să fie sănătoasă, fără prăjeli, grăsimi animale în exces, dulciuri
concentrate, cafea, sau băuturi alcoolice.

Sunt unii medici care încă mai fac recomandarea veche ca mama să bea bere pentru a spori secreţia lactată. Cercetări recente nu au confirmat acest efect al berii asupra lactaţiei, însă au confirmat că alcoolul din bere trece în lapte, cu consecinţe negative asupra dezvoltării creierului copilului. Este bine să se renunţe la mezeluri, conserve preparate cu substanţe chimice, băuturi carbogazoase, mai ales la cele cu ingrediente „identic naturale”. Mama poate consuma toate legumele, fructele, cât mai mult în stare proaspătă, lactatele, uleiurile vegetale, carnea, mai ales de peşte sau pui. Copilul este obişnuit încă din viaţa intrauterină cu gusturi şi mirosuri pe care le-a primit de la mamă prin lichidul amniotic (de usturoi, ceapă, varză şi altele), deci ele pot fi mâncate şi în timpul alăptării.

Cum se hrăneşte la sân corect bebeluşul?

Eficienţa alăptării este maximă când sugarul este flămând, în stare de veghe, este curat şi are o poziţie comodă în timpul suptului. Mama poate alăpta în poziţie culcată pe partea sânului din care suge copilul sau în poziţie şezândă, pe un scaun cu spătar înalt, vertical, şi cu un suport pentru piciorul din partea sânului din care alăptează. Mama se poate aşeza şi pe un fotoliu, pat sau canapea, cu condiţia să aibă spatele sprijinit, să se simtă comod şi copilul să se poată ataşa corect la sân. Igiena mâinilor, a lenjeriei, a locuinţei, contribuie la protejarea copilului de infecţiile digestive, care sunt frecvente la sugari.

Copilul poate suge dintr-un singur sân sau din ambii, important este ca după fiecare masă să se asigure golirea completă a sânilor. Este important ca sugarul să ia lapte de sfârşit (din a doua parte a suptului) pentru că acesta este mai gras şi satură mai bine copilul. Vechea recomandare de a pune copilul alternativ câte 5 minute la fiecare sân făcea ca sugarul să ia mai ales lapte de început, bogat în apă şi zaharuri care potoleşte setea dar nu şi foamea. De aceea copilul se trezea relativ repede şi mama credea că laptele ei nu este bun sau nu este suficient. Dacă după ce sugarul a supt la un sân pare încă flămând va fi trecut la celălalt sân. La început suptul poate dura şi 40 de minute şi copilul poate suge de 8-12 ori în 24 de ore, dar după 2-3 săptămâni copilul îşi va găsi ritmul şi va stabili singur un orar.

Copilul va fi hrănit la cerere, fără orar, inclusiv în timpul nopţii. Astfel copilul este hrănit corespunzător. Suptul frecvent, mai ales cel de noapte, reprezintă principalul stimul al secreţiei lactate.

Sursa: Ghidul tinerelor mame – Unicef