Diversificarea alimentatiei sugarului

A venit şi vremea ca prichindelul să nu se mai mulţumească doar cu câteva porţii de lapte pe zi. S-a săturat, e firesc să vrea şi altceva. În primii ani de viaţă, care sunt foarte importanţi pentru dezvoltarea emoţională, intelectuală şi psihomotorie a copilului, orice mamă se întreabă cum să-i ofere un start bun micuţului. Este evident că cea mai bună variantă pentru un început excelent este laptele de mamă care îi asigură copilului toate elementele necesare într-o combinație perfectă: factori nutritivi, imuitari, minerale și vitamine. Astfel, în prima jumătate de an, bebeluşul alimentat la sân nu are nevoie nici măcar de o picătură de apă în plus.

Când începe diversificarea?

Diversificarea reprezintă introducerea hranei semi-solide şi apoi solide în alimentaţia sugarului, în paralel cu alăptarea sau hrănirea cu formulă de lapte. Diversificarea alimentaţiei trebuie să înceapă în jurul vârstei de 6 luni dacă sugarul a fost alăptat, sau mai devreme, puţin după 4 luni, dacă alăp­tarea nu a fost posibilă şi bebeluşul a fost hrănit cu formulă de lapte. Momentul pentru începe­rea diversificării va fi stabilit numai împreună cu medicul specialist.

Pe măsură ce creşte (copiii îşi triplează greutatea în nrimiil an de viată) nu se mai poate susține numai cu lapte și începe, brusc să se arate nesatisfăcut de meniul obişnuit şi, tot brusc, mai cere o masă la sân peste noapte după o perioadă în care a dormit foarte liniştit toată noaptea. în plus este foarte atras de farfuria ta. E clar că este momentul potrivit pentru diversificarea alimentaţiei. Acest lucru se întâmplă de obiecei în jurul vârstei de 4-6 luni (niciodată mai devreme) și depinde de maturizarea funcțiilor biologice ale copilului. Dincolo de vârstă, greutatea copilului este un alt indicator important în luarea deciziei de diversificare a alimentaţiei. Pragul de 5 kg este optim. Dacă bebeluşul este alimentat artificial, diversificarea poate începe chiar de la 4 luni şi jumătate, dacă este alimentat natural este bine să amânăm începutul diversificării până la 5-6 luni pentru ca cel mic să se poată bucura cât mai mult de beneficiile laptelui matern.

Primul aliment în diversificarea alimentației

Cerealele pentru bebeluşi pot uşura trecerea de la alimentarea exclusivă cu lapte, la hrană solidă. Cerealele ocupă un loc esenţial datorită aportu­lui nutritiv în săruri minerale şi mai ales datorită conţinutului de fibre alimentare, ajutând în ace­laşi timp şi tranzitul intenstinal.

Nu există o regulă cu privire la ordinea în care fructele sau legumele trebuie introduse în ali­mentaţia bebeluşului. în unele cazuri se începe cu fructe fiindcă sunt dulci. În alte situaţii se con­sideră că tocmai datorită preferinţei înnăscute pentru dulce este bine să se înceapă cu legume, acestea fiind mai uşor tolerate.

Dacă se începe cu legumele, cele mai potrivite pentru primele luni de diversificare sunt morco­vii, dovleceii, ţelina sau cartofii.

Dacă alegem pentru început fructele, merele şi perele sunt cele mai indicate.

Primul aliment solid are un impact deosebit asupra copilului. Este posibil ca prima încercare să eşueze, în condiţiile în care, în primele luni de viaţă, nu a avut decât două variante: lapte şi iar lapte. Pentru că este primul, alimentul trebuie să fie uşor de acceptat. Cea mai cunoscută variantă a primului aliment este sucul de fructe: măr, piersică sau caisă decojită. După 6 luni nici această variantă nu va mai fi satisfăcătoare pentru copil, aşa că sucul se transformă în piure de fructe.

Al doilea aliment în diversificarea alimentației bebelușului

Legumele ocupă cu detaşare locul celui de-al doilea aliment, evoluând sub numele de supă de legume. La început supa nu trebuie să fie foarte densă fiind recomandat să conţină numai morcov şi albitură (pătrunjel sau păstârnac) pasate. Ulterior pot fi introduse şi celelalte legume, moment în care supa se va transforma în supă-cremă de legume. Consistenţa supei va scădea din nou la introducerea piureului de cartofi pentru că medicii recomandă ca orice aliment pe care copilul îl primeşte să aibă o valoare energetică de minimum 70 kcal/100 ml. Dacă valoarea este sub acest prag, chiar dacă se satură la masă, copilul va câştiga mai puţin în greutate faţă de copiii de aceeaşi vârstă. Pentru că legumele nu sunt foarte consistente, supa poate fi îmbogăţită cu o linguriţă de ulei de floarea-soarelui, de porumb sau de măsline. Dacă micuţul nu se arată foarte încântat de noua experienţă culinară poate primi înainte puţin lapte matern suficient pentru a-i stinge foamea şi şi a-l face mai cooperant. Dacă tot refuză, e mai bine ca mama să abandoneze lupta pentru moment, pentru a nu risca un NU de principiu. Există şi varianta de rezervă a piureului de cartofi – simplu sau cu morcov sau dovlecel, având o încărcătură calorică net superioară supei.

Ca aliment suplimentar după supă, până la 6 luni şi mai ales pentru copiii mai puţin voinici, poate fi introdusă o masă de cereale cu lapte fără gluten, din orez, porumb sau tapioca. Pot fi preparate cu lapte matern sau cu laptele-formulă. Chiar dacă îi va plăcea foarte mult, o singură masă de cereale cu lapte pe zi este suficientă.

Diversificarea alimentației. Introducerea cărnii

În jurul vârstei de 6 luni este nevoie să introducem în alimentaţia copilului şi carnea de pasăre sau de viţel, surse bogate în fier foarte uşor de asimilat având în vedere că bebeluşul soseşte pe lume cu rezerve importante de fier care se diminuează simţitor în jurul vârstei de 5 luni, aceasta manifestân-du-se în unele cazuri şi prin anemie. Se va începe cu 1-2 linguriţe de carne pasată în piure şi se va continua progresiv până la 1 lingură pe zi. Până la vârsta de 1 an nu trebuie depăşită cantitatea de 50-60 g pe zi.

Oul, o noutate

Până după vârsta de 1 an este recomandat doar gălbenuşul, albuşul are un potenţial aler-gogen foarte ridicat. Aşadar, gălbenuşul în combinaţie cu cartoful piure va fi noua atracţie culinară pentru cel mic. La început se recomandă un sfert de gălbenuş bine fiert, după 2-3 zile, jumătate, iar după 10 zile, un gălbenuş întreg. „Zilele cu ouă” pot alterna cu „zilele cu carne” (în săptămână: 4 zile cu carne şi 2 zile cu ouă), dar pot fi oferite şi carne şi ou în aceeaşi zi.

Pentru mămicile ocupate

Pe lângă „jobul” de acasă, mămicile mai au unul – plătit, dar mare consumator de energie. Drept pentru care puţine mame mai pot pregăti cu mâna lor tot meniul prichindelului; şi atunci optează pentru borcănaşele cu mâncare gata preparată.

Cel mai frecvent, diversificarea începe cu cerealele instant pentru sugari (fără gluten): orez şi porumb îmbogăţite cu fier, produse care sunt comercializate şi la noi în ţară. Dacă „jupânaşul” nu acceptă din prima, iei o pauză de câteva zile sau o săptămână şi încerci din nou.

Alimentele noi se introduc unul câte unul, la un interval de 2-3 zile, pentru a putea detecta precis cauza unei eventuale intoleranţe digestive. Cu toate că este mai comodă, această variantă „la borcan” este mult mai costisitoare şi de aceea nu este foarte răspândită. Alimentele industriale nu doar costă multişor, dar nici nu păstrează în întregime valoarea mâncărurilor făcute în casă. Ce-i drept, munceşti mult mai mult şi trebuie să respecţi o igienă ireproşabilă pentru a nu contamina alimentul în timpul pregătirii, dar calitatea rezultatului compensează efortul!

La copii care au o greutate mai mică de 5kg la 5 luni sau la cei care sunt mofturoși, diversificarea se începe cu făinosul de lapte în locul supei de zarzavat. Acest lucru nu este recomandabil copiilor a căror greutate este mai mare de 6kg, uneori depășind cu mult greutatea corespunzătoare vârstei. Făinosul cu lapte se pregătește din făina de orez, porumb, tapioca, cereale fără gluten, într-o concentrație mai mare de 5 grame la 100 ml.

Pas cu pas sunt introduse toate fructele şi legumele „permise”, apoi carnea de pui, peşte alb proaspăt şi carnea de viţel, urmând trecerea în stadiul doi: mesele combinate din legume şi carne. Stadiul 3 este atins spre 9-10 luni, când micuţul are deja 4 dinţişori cu care să ronţăie bucăţelele de mâncare ce se apropie din ce în ce mai mult (în privinţa aspectului şi a modului de preparare) de alimentele celor mari.

Alăptarea trebuie să continue paralel cu diversificarea

Cu una, două generaţii în urmă, diversificarea era aproape sinonimă cu înţărcarea. Astăzi medicii pediatri sfătuiesc insistent mamele să-şi alăpteze copilul la sân şi după introducerea alimentelor solide. Completarea cu lapte matern se va face la sfârşitul mesei şi va fi făcută cât mai mult posibil (chiar dincolo de vârsta de 1 an). Cantitatea de lapte pe care o primeşte micuţul pe parcursul zilei nu trebuie să depăşească 600 ml (inclusiv laptele cu cereale). Dacă-i daţi mai mult, riscaţi să refuze mâncarea bogată în factorii nutritivi atât de necesari dezvoltării armonioase.

Meniul bebelușului

Vestea cea bună este că diversificarea alimentaţiei îl va face pe micul prinţ să nu se mai trezească peste noapte! În timpul zilei însă veţi păstra cinci mese: dimineaţa la trezire, la ora 10, la prânz, la ora 18 şi seara, înainte de culcare. Dacă micuţul vrea şase mese, îi daţi şase, însă cantitatea de mâncare la o masă (în medie 200 ml) va fi mai mică.

Medicii pediatri recomandă următorul meniu:

– dimineaţa, la trezire, pruncul este pus la sân; la ora 10.00 primeşte piure de fructe (dacă este slăbuţ, poţi să adaugi o cantitate mică de cereale în piure. Nu veţi depăşi însă limita de 4 linguriţe de cereale pe zi);

– prânzul este cea mai consistentă masă a zilei: supa cremă de legume, piure de cartofi amestecat cu carne sau mai târziu cu ou. Din când în când, o mică „trataţie” cu suc de fructe; la ora 18 copilul se va bucura de: piureul cu fructe amestecat cu cereale sau iaurt (de preferinţă preparat în casă), cereale, fainos cu lapte;

– seara, la culcare, este bine venită o masă integrală de lapte (natural sau formulă) în care se pot pune din când în când cereale. Dacă el încă se mai trezeşte peste noapte înfometat, încercaţi să-i daţi seara lapte cu fainos.

Este pregătit ştrengarul să-şi lărgească meniul? Medicii recomandă să urmăriţi nouă parametri:

– are peste 6 luni

– cântăreşte mai mult de 5 kg

– începe să se trezească noaptea după ce o perioadă uitase să o mai facă, şi adoarme imediat ce a luat masa

– priveşte la farfuria ta cu interes

– îşi ţine bine capul pe umeri La propriu, bineînţeles)

– stă în funduleţ

– reflexul arhaic de „scuipare” a corpurilor străine a dispărut (acest reflex dispare în jurul vârstei de 4 luni)

– are un bun control asupra limbii, atât pentru mişcările orizontale, cât şi pentru cele verticale

– pare nemulţumit după o masă numai de lapte (indiferent dacă este laptele mamei sau lapte-formulă)

DA! Pe lângă mesele de lapte, are voie:

– suc, piure de fructe (mere, piersici, caise)

– supă de legume (cartof, morcov, ceapă, pătrunjel, ţelină rădăcină, păstârnac, dovlecel, roşie, ardei, frunze verzi de salată, spanac şi de ţelină)

– piure de cartofi (amestecat cu morcovi sau, mai târziu, cu dovlecei)

– carne de pui, viţel, peşte alb proaspăt

– gălbenuş de ou

– cereale pentru sugar, fără gluten (orez, porumb)

NU! Nu are voie până la un an:

– lapte de vacă (poate declanşa alergii)

– pere, prune, pepeni, struguri, cireşe (au multă celuloză şi pot provoca diaree, colon iritabil)

– banană, kiwi, fragi, zmeură, căpşuni (nu se dau până la 12 luni – pot produce alergii)

– sare de bucătărie (rinichii sunt încă imaturi)

– alune, nuci, floricele de porumb, seminţe (risc mare de înecare – sunt contraindicate până la 3 ani)

– albuş de ou (cu mare potenţial alergenic)

– mierea de albine nepasteurizată (poate transmite botulismul, boală mortală)

Reguli de bază ale diversificării