Interesul pentru ceilalţi
  • Arată tot mai multă dorinţa de a fi văzut şi evaluat de ceilalţi.
  • Vede în ceilalţi un obstacol în a fi lăudat imediat.
  • Începe sa-şi dea seama că ceilalţi au drepturi şi privilegii.
  • Se bucură mai mult de jocul şi explorarea împreună cu ceilalţi.
  • Începe sa descopere avantajele cooperării.
  • Se identifică după sex.
  • Este mai conştient de sentimentele celorlalţi.
  • Se controlează mai bine în faţa celor din jur.
  • Îi plac activităţile de grup mic.
  • Joacă piese simple de teatru cu ceilalţi (Tu – copilul, eu – mama, mersul la magazin, gătitul cinei, pregătirea pentru petrecere).
Conştiinţa de sine
  • Arat[ clar că este o personalitate distinctă, ca atunci când spune „NU“ la cererile adulţilor.
  • Se vede că o personalitate puternică, creativă şi activă. Explorează totul.
  • Începe sa fie capabil sa se autoevalueze şi să ştie cum este (bun, rău, plăcut, urât).
  • Încearcă sa îşi impună reguli.
  • Foloseşte numele lui şi al celorlalţi.
  • Identifică şase sau mai multe părţi ale corpului.

 

Jaloane de mişcare şi oculare
  • Scrie cu marker sau creion.
  • Urcă şi coboară scări şi poate sari peste o treapta.
  • Loveşte mingea cu piciorul.
  • Stă într-un picior.
  • Înşira mărgele pe aţă.
  • Desenează un cerc.
  • Stă şi umblă pe vârfuri.
  • Urcă treptele cu câte un picior pe o treaptă.
  • Mânuieşte foarfeca.
  • Imită o linie dreaptă cu creionul din o singura mişcare

depurtat.ro
Comunicare pentru dezvoltarea limbajului
  • Ascultă poveşti un scurt interval de timp.
  • Combină cuvinte.
  • Poate avea un vocabular de 200 cuvinte.
  • Începe să „fantazeze“ şi să joa­ce jocuri simbolice.
  • Defineşte la ce folosesc multe obiecte casnice.
  • Foloseşte adjective şi adverbe. Povesteşte întâmplările de peste zi.
  • Utilizează propoziţii compuse.

 

Conştientizarea fizică, spaţială şi temporală
  • Identifică un obiect familiar prin pipăire dacă acesta este pus într-o sacoşă cu alte două obiecte.
  • Foloseşte „mâine, ieri“.
  • Uitându-se la copiii prezenţi îşi dă seama cine lipseşte.
  • Îşi reclamă independenţa: „Eu fac asta“.
  • Se îmbracă cu haine simple, cum ar fi şapca şi papucii de casă.

 

Acţiuni intenţionate şi folosirea uneltelor
  • Ignoră orice forme fără găuri când se joacă cu jucării de stivuit. Trece doar inele sau alte obiecte cu gaură.
  • Clasifică, etichetează şi sortează obiectele după grupa la care apar­ţin (Tari sau moi, mari sau mici).
  • Ajută să fie îmbrăcat sau dez­brăcat.
  • Foloseşte unele obiecte ca şi când ar fi altceva (un bloc de con­strucţii ca maşină, blocul mare ca autobuz, cutia în loc de casă).

 

Exprimarea sentimentelor
  • Îşi manifestă frecvent sentimen­te şi comportamente agresive.
  • Are stări de spirit contrastante şi schimbări de stări de spirit (încă­păţânat sau înţelegător).
  • Arată tot mai multă teamă (de întuneric, monştri etc.).
  • Îşi exprimă emoţiile controlându-se tot mai mult.
  • Este conştient de sentimentele lui şi ale celorlalţi.
  • Este mândru de ce realizează.
  • Îşi exprimă sentimentele cu cu­vinte mai des precum şi în jocul simbolic.
  • Are empatie pentru ceilalţi.

Sursa: Lally, J.R., Griffin, A., Fenichel, E., Segal, M., Szanton, E., & Weissbourd, B. (1995). Caring for Infants & Toddlers in Groups: Developmentally Appropriate Practice. Arlington, VA: Zero to three (Grija faţă de grupele de sugari şi copiii mici, Zero la trei ani) şi UNICEF Romania

Cele ce sunt prezentate nu sunt toate comportamentele posibile, după cum ele pot apărea mai devreme sau mai târziu la fiecare individ. Graficul sugerează doar momentul aproximativ când poate apărea un anume comportament, aşa că nu trebuie să îl interpretaţi în mod greşit. Deseori, dar nu întotdeauna, comportamentele apar în ordinea în ordine evolutivă. Mai ales la sugari comportamentele dintr-un domeniu se suprapun considerabil cu cele din altele. Unele comportamente sunt enumerate la mai multe categorii pentru a evidenţia această relaţie.

noriel.ro