Nou-născuţii sunt activi şi din momentul naşterii îşi folosesc cele cinci simţuri pentru a cunoaşte învăţa şi înţelege lumea din jurul lor. Îşi con­struiesc în mod activ cunoştinţele, interacţionând cu oamenii şi lucrurile din jurul lor. Copiii mici nu fac deosebirea între joc şi învăţare – între ceea ce fac de dragul distrac­ţiei şi ceea ce fac pentru a cunoaşte lucruri noi, învaţă trăind, iar orice parte a existenţei care este distractivă este considerată joacă. Joaca le dezvoltă abilităţile motorii, de gândire şi de memorizare, abilitatea de a învăţa cum să interacţioneze cu alte persoane, testează diferite tehnici pentru a o descoperi pe cea mai potrivită. Dacă copilul nu poate atinge scopul pe care şi l-a propus, el se irită, frustrarea determinându-l să descopere soluţia necesară. Când, în cele din urmă, reuşeşte, îl încearcă un sentiment mi­nunat. Ajută-l să reuşească, învăţându-l prin joacă!

depurtat.ro

Foşnet de hârtie

Luaţi orice fel de hârtie ce a fost tăiată în pătrate de 30 x 30 cm2. Nu folosiţi ziare deoarece cerneala tipografică lasă urme. Luaţi unul dintre pătrăţelele de hârtie şi arătaţi-i-l copilului. Strangeţi-l în mână şi faceţi cât de mult zgomot se poate. Luaţi alt pătrat de hârtie şi mototoliţi-l lângă urechea copilului, astfel încat el să audă mai bine foşnetul specific al mototolitului hîrtiei. Daţi copilului o bucată de hârtie şi îndemnaţi-l să o strânga în mână. Dacă este necesar, mototoliţi şi dumneavoastră simultan un pătrat de hartie ca să fiţi siguri că sugarul pricepe ceea ce vreţi să facă el. Repetaţi această activitate atât timp cât copilul rămâne interesat. Dacă nu arată nici un interes, încercaţi mai târziu. Dacă sugarul s-a arătat cooperant, încurajaţi-l să vă ajute să aruncaţi ghemotoacele de hârtie la coş. Creaţi astfel, împreună cu copilul un joc alternativ, de aruncare la coş. Lăudaţi-l pentru orice încercare pozitivă pe care o face.

Altă dată, alegeţi o jucărie mare şi arătaţi-o copilului. Puneţi-o în interiorul unei cutii care a fost umplută cu hârtie mototolită. Închideţi cutia şi îndemnaţi copilul să o deschidă şi să găseasca jucaria ascunsă acolo. Foşnetul produs de hârtia făcută ghemotoc îi va starni interesul. Totuşi, s-ar putea ca la început să aiba nevoie de ajutor ca să găsească jucăria din cutie. Repetaţi această activitate. lăsati copilul să încerce de unul singur să găseasca jucaria ascunsă. Lăudaţi-l pentru orice răspuns pozitiv. Aceasta îl va ajuta să-şi măreasca încrederea şi să-şi creeze 0 imagine bună despre sine însuşi. Pentru a-i mări interesul, puteţi schimba obiectul care trebuie ascuns în cutie.

Această activitate dezvoltă:

  • muşchii mici ai mâinii;
  • capacitatea de a asculta;
  • curajul copilului de a imita sau de a încerca un lucru de unul singur;
  • conştientizarea conceptului „ înăuntru“

 

Mişcă şi rostogoleşte

Puneţi copilul pe podea într-un loc gol mai mare. Aşezaţi-l pe spate şi, uşurel rostogoliţi-i corpul de la stânga la dreapta, de câteva ori la rând. În acest timp, vorbiţi-i. Când vă opriţi din tăvălit, observaţi-i reacţia. Încearcă el să continue rostogolitul de unul singur sau pare că vrea să înceteze activitatea? Dacă nu mai dă semne de interes, încercaţi mai târziu. Această activitate este importantă pentru că ea implică coordonarea mai multor muşchi. Ajută, de asemenea, la consolidarea lateralităţii stânga – dreapta, prin mişcarea întregului corp începând de la stânga la dreapta.

Altă dată, faceţi rost de o minge mare ce poate fi uşor rostogolită către copil, iar când se rostogoleşte, ziceţi: „Duraa!“ sau alte cuvinte care să-l facă atent. Aşezaţi-vă pe podea şi puneţi copilul în poziţia şezut în faţa dumneavoastră. Daţi mingea de-a dura şi îndemnati-l să v-o trimită la fel înapoi. Lăudaţi-l pentru orice răspuns pozitiv pe care îl dă şi continuaţi activitatea câtă vreme copilul pare a-şi păstra interesul. Aceasta este o activitate care ar trebui repetată adesea. De asemenea, îi va fi de folos să repetaţi unele dintre activităţile precedente, mai cu seamă pe cele care l-au interesat prea puţin sau chiar deloc.

Această activitate dezvoltă:

  • o conştientizare mai bună a conceptelor „stânga“ şi „dreapta“;
  • simţul pipăitului atunci când corpul copilului este rostogolit sau când mingea este dată de-a dura;
  • coordonarea ochi – mână;
  • motivarea de a-şi mări concentrarea pe o perioadă mai mare de timp;
  • capacitatea de a juca cu o altă persoană jocuri simple cu  mingea;
  • încrederea în sine.

 

Arată-mi!

Decupaţi o imagine a unui bebeluş dintr-o revistă, sau desenaţi un chip şi arătaţi-i-l copilului. Arătaţi spre ochiul stâng din imaginea feţei şi spuneţi: “Ochi”. Atingeţi uşor ochiul stâng al copilului, apoi atingeţi-vă ochiul stâng şi repetaţi cuvântul. Aplicaţi acelaşi procedeu pentru ochiul drept, nas, gură, urechea stângă, urechea dreaptă şi pentru păr. Repetaţi activitatea de mai multe ori, până când copilul se plictiseşte.

În timpul săptămânii sau oricând este posibil, subliniaţi părţile feţei. Dacă bebeluşul pare să le confunde, insistaţi mai multe zile asupra ochiului, apoi progresaţi şi concentraţi-vă atenţia câteva zile asupra nasului, a gurii, a urechilor şi a părului. Atunci când copilul a devenit sigur pe el, încurajaţi-l să arate şi să atingă 0 parte a feţei la comandă. Bateţi din palme şi folosiţi 0 inflexiune a vocii plăcuta pentru a-l atrage şi mai mult şi pentru a-i mări încrederea în el.

Arătaţi spre imagini cu chipuri din reviste şi cărţi oricaâd este posibil şi lăsaţi-l să le indice ochii, gura, urechile şi părul fiecăruia. Aceasta îl va face capabil să asocieze parţile feţei din imagini cu cele din viaţa reală.

Această activitate dezvoltă:

  • abilitatea de a asculta;
  • percepţia părţilor feţei;
  • abilitatea de a asocia diferitele părţi ale feţei;

 

Ascultă şi desenează!

F

aceţi rost de mai multe bucăţi de hârtie albă, de creioane cerate şi de un casetofon. Lăsaţi copilul să aleagă o culoare dintre creioane. Denumiţi culoarea şi rugaţi-l să-i repete numele.

Puneţi o casetă cu un cântec uşor sau unul lent şi îndemnaţi copilul să asculte muzica. În timp ce ascultă muzica, îmbiaţi-l să bată ritmul, să numere şi să bată din palme. încurajaţi-l să deseneze pe hârtie în ritmul muzicii. Poate fi nevoie să îi îndrumaţi mânuţele pentru a-i da ideea. O dată ce pare că a înţeles, lăsaţi-l să mişte creionul liber pe şi de jur împrejurul hârtiei. Evitaţi să-i corectaţi mişcările. Continuaţi să număraţi şi să bateţi din palme în ritmul muzicii pentru a atrage copilul să continue să mişte creionul. Atunci când muzica se opreşte, lăudaţi-l pentru frumosul desen muzical pe care l-a făcut.

Atârnaţi pictura pe frigider sau în alt loc pentru a-i arăta copilului că îi preţuiţi munca artistică. Copilul poate fi interesat să mai producă o pictură muzicală pentru o anumită persoană din familie. Pentru a păstra hârtia, poate fi încurajat să folosească ambele ei părţi atunci când desenează. Copilul poate, de asemenea, să dorească să schimbe culorile.- Este momentul să-l întrebaţi care este numele culorii, atunci când alege una diferită pentru pictură.

Altă dată, îi veţi pune o casetă cu un cântec cu ritm mai susţinut. Ajutaţi-l să bată din palme în ritmul muzicii. Apoi, încurajaţi-l să încerce să păstreze ritmul în timp ce desenează o pictură „muzicală” în ritm alert, cu creionul cerat pe hârtie.

Observaţi-i ritmul şi continuaţi să număraţi şi să bateţi din palme în timp ce desenează. Fiţi sigură că îl lăudaţi pentru orice reacţie pozitivă.

Această activitate dezvoltă:

  • expresia liberă;
  • percepţia ritmului;
  • abilitatea de a asculta;
  • muşchii mari şi mici ai braţului şi ai mâinii;
  • preţuirea artei creatoare;
  • independenţa şi încrederea în sine.

 

În funcţie de constituţia fizică şi psihică a bebeluşului, a nivelului de dezvoltare a acestuia, rămâne la latitudinea părinţilor să stabilească dacă aceste jocuri sunt corespunzătoare sau dacă pot fi aplicate.
noriel.ro