Ce este mai exact pneumonia și cum să știu eu dacă aș avea? Pneumonia este o afecțiune respiratorie datorat unei inflamaţii a plămânilor. Este, de obicei, cauzată de o infecţie, cum ar fi de la un virus, bacterie sau ciupercă. Este, de asemenea, posibil de a fi afectat de pneumonie, ca urmare a inhalării accidentale a unui lichid sau substanţe chimice, sau chiar a secrețiilor gastrice proprii, ca urmare a vărsăturilor sau refluxului. Aceasta se numește pneumonie de aspirație.

Simptomele pot include tuse, febra, transpiraţii, frisoane, dureri în piept (mai ales atunci când respiraţi), prezenţa sputei sau flegmei (mai ales dacă este verde, galbenă sau de culoarea sângelui), dificultăți de respirație, respirație şi puls rapide. În unele cazuri, pot exista dureri de cap, letargie și dureri musculare. Dacă aveți oricare dintre aceste simptome, trebuie să consultați un medic fără întârziere. Dacă ei aud sunete anormale în piept, ar putea fi necesară o radiografie cu raze X sau prelevarea unei probe de spută sau de sânge pentru a afla care este cauza şi a vedea dacă infecţia poate fi oprită cu ajutorul de antibiotice sau anti-fungice. În timp ce pneumonia bacteriană răspunde la tratamentul cu antibiotice, din păcate, pneumonia virală nu. Daca infecţia este virală, ne bazăm pe sistemul nostru imunitar pentru a lupta. Este de asemenea posibil ca o pneumonie virală să se poată dezvolta într-o componentă bacteriană care ar necesita de asemenea de tratament antibiotic.

depurtat.ro

Aparate pentru aerosoli

Chiar și astăzi, pneumonia pune multe vieţi în pericol, în special a celor în vârstă sau tineri, fără imunitate, sau în cazul persoanelor bolnave de inimă sau ce prezintă diverse afecţiuni pulmonare. Cu toate acestea, în aceste zile cele mai multe cazuri pot fi gestionate cu antibiotice, lichide și odihnă. Există, de asemenea, un vaccin pentru unul dintre organismele cauzale, Streptococcus pneumoniae. Vaccinul este in mod curent administrat la sugari și este recomandat pentru persoanele în vârstă și cele cu risc crescut.

Pneumonia este o boală pulmonară inflamatorie cau­zată de diverse tipuri de microbi: bacterii, mycoplasme, chlamidii, rickelsii, virusuri, lungi sau paraziţi. Bacteriile reprezintă cea mai frecventă cauză a pneu­moniilor. Dintre acestea, Streptococul pneumoniae, Haemophilus influenzae, Moxarela catarralis, Mycoplasma pneumoniae sunt principalele cauze. Acestea sunt responsabile de aproximativ 85% dintre pneumonii. Incidenţa pneumoniei în populaţia generală variază de la 1,3 -11, 6 cazuri la 1000 de locuitori şi poate ajunge la 40 cazuri la 1000 de locuitori în cazul populaţiei vârstnice. Pneumonia pneumococică apare cu o frecvenţă de 20 cazuri la 100.000 la adulţii tineri şi 280 cazuri la 100.000 la vârstnici peste 70 ani. Pneumonia reprezintă în continuare cea mai frecventă cauza de deces la copilul mic (sub 5 ani), în 2011, au murit de pneumonie 1,3 milioane de copii sub 5 ani, în întreaga lume. România rămâne, din nefericire, pe primul loc în U.E., ca decese datorate pneumo­niilor, la copilul sub 5 ani.

 

Cum se transmite pneumonia?

Pneumonia se produce în mod obişnuit prin „auto infecţie”, prin aspirarea germenilor orofaringieni care cresc în cazul unor afecţiuni ca virozele sau infecţiile orofaringiene. Acest lucru apare mai ales la pacienţii cu afecţiuni cronice preexistente, care duc la scă­derea imunităţii generale (boli pulmonare, cardiace, diabet, ciroze, HIV-SIDA). 0 altă cale de a contracta o pneumonie este prin contact cu o persoană bol­navă, care elimină în aerul ambiental, prin tuse sau strănut, particule microscopice (sub 5 microni) ce conţin microbi. Aceste particule infectante, prin in­halare, pot duce la îmbolnăvire. Persoanele cu risc, cele mai succeptibile de a face pneumonii sunt copii mici 0-5 ani, vârstnicii peste 65 ani şi persoanele cu imunitate scăzută. De asemenea, pot contracta mai uşor pneumonii, persoanele cu infecţii virale recente, alcoolicii, utilizatorii de droguri.

 

Simptomatologia pneumoniei

Sindromul „tipic” se caracterizează prin următoarele simptome: febră mare (39-39.5), tfison, tuse cu expectoraţie purulentă, junghi toracic, greutate în respiraţie, semne insta­late brusc. Cel mai frecvent, acest sindrom este produs de streptococul pneumoniae.

Sindromul „atipic” se caracterizează prin debut poate insidios cu stare generală alterată, cefalee, mialgii, dureri în gât, tuse uscată urmată de tuse produc­tivă, cu sau fără febră. Acest sindrom apare cel mai frecvent în infecţia cu Mycoplasma pneumoniae. Diagnosticul este suspectat de medic la examenul clinic pe baza simptomelor, la care se adaugă sem­ne de condensare pulmonară (în cazul sindromului „tipic”) la examenul aparatului respirator şi raluri pulmonare (în cazul sindromului „atipic”). Diagnos­ticul este confirmat radiologic printr-un examen radiologic pulmonar. Examenul sputei ne arată lipul de pneumonie prin evidenţierea microbilor responsabili de evenimentul respectiv şi, de asemenea, care sunt antibioticele cele mai eficiente pentru anihilarea agenţilor patogeni. Tratamentul corect este acel antibiotic ales în urma antibiogramei efectuate.

 

Cum se tratează pneumonia?

Cum examenul de spută nu este mereu la înde­mână, tratamentul se începe pe baza simtomelor, a examenului radiologie cu un antibiotic cu spectru larg gen: Peniciline (din ce în ce mai puţin folosite din cauza frecvenţelor rezistente), Amoxicilină clavulanat, Azitromicină, Claritromicină, Cefalosporine continuând 7-14 zile. De obicei febra dispare după primele doze de antibiotic şi starea generală se ameliorează. Alteori, o îmbunătăţire apare după cir­ca 4 zile.

La tratamentul antibiotic se adaugă recomanda­rea de repaus, dieta uşoară bogată în lichide, coroborată cu antifebrile-analgezice, expecto- rante (administrate oral sau cu ajutorul unor aparate de calitate de aerosoli), bronho- dilatatoare. Unii pacienţi pot fi trataţi ambulator, cu antibiotice orale, alţii trebuie spitalizaţi: vârst­nicii peste 65 ani, cei cu boli severe cardiace, pulmonare, diabet, imunosupresaţi, complica­ţiile supurative, eşecul tratamentului ambula­tor, imposibilitatea administrării tratamentului oral (de exemplu la copilul mic), alterarea gravă a stării generale. Corect şi cât mai precoce tratată, pneumonia se vindecă în aproximativ 7-14 zile fără complicaţii.

 

Cele mai frecven­te greşeli pe care bolnavii le fac sunt:

* automedicaţia, antibi- oterapia „după ureche” poate duce la dezvoltarea unor mi­crobi rezistenţi la antibiotice, mai greu de tratat ulterior;
* nerecunoaşterea semnelor bolii sau miBimalizarea importanţei lor şi pre­zentarea tlrdivă la medic.

 

Trebuie mers la medic (mai ales în cazul per­soanelor cu risc şi al copiilor mici) atunci când:

* febra nu se ameliorează cu antifebrile după 48-72 ore;
* apar brusc: febră mare, junghi, spută ruginie, hemoptizie (spută cu sânge);
* greutate în respiraţie.

Prevenţia pneumoniei. Cum te aperi?

Cum este mai bine să previi decât să tratezi cel mai bine este:

* să ne ferim de aglomeraţii, mai ales în sezonul rece;
* să ne ferim de persoanele bolnave, mai ales de cele care tuşesc;
* să ne spălăm pe mâini cât mai des, mai ale după ce tuşim, strănutăm sau luăm contact cu per soane bolnave;
* stoparea fumatului;
* să avem o alimentaţie echilibrată bogată în carbohidraţi, legume, fructe, vitamine;
* să ne imunizăm în mod corect prin imunizar nespecifică (vitaminoterapie, imunostimulatoarc şi/sau specifică: vaccinarea antigripală şi antipneumococică.

Vaccinarea antigripală anuală este recomandată în special în cazul persoanelor cu risc dar şi populaţiei generale.

 

Persoanele cu risc crescut sunt:

* gravidele, numai cu acordul ginecologului;
* adulţii peste 65 de ani;
* copiii peste 6 luni;
* persoanele care prin natura locului de muncă intră în contact cu mulţi oameni.

Vaccinarea antipneumococică, mai ales la persoanele peste 2 ani care fac parte din categoriile cu risc: vârstnicii peste 65 ani, vârstnicii instituţionalizaţi, cei cu diabet, bronşită cronică, insuficienţă respiratorie, insuficienţă cardiacă, alcoolism, tabagism. Vaccinul se repetă la 5-7 ani.

noriel.ro