Copil sau adulți, putem fi alergici la orice, alergenii nu fac discriminări de vârstă. Diferă însă felul în care se manifestă alergia. Să vedem ce pot face părinţii pentru a identifica şi preîntâmpina alergiile copillor.
De ce apar la copii reacțiile alergice?
Mecanismul e simplu şi ar putea fi exprimat cam aşa: o reacţie de apărare disproporţionat de vehementă a organismului faţă de anumite elemente externe, „confundate” cu nişte agresori teribili. Sistemul imunitar dă alarma că a depistat „intruşi”, iar comanda e preluată și executată – uneori instantaneu – printr-o descărcare masivă de histamină. În unele cazuri, pot fi predispoziţii moştenite. Dacă unul dintre părinţi este alergic există şanse de 30% ca şi copilul să fie alergic. Dacă ambii părinţi au această problemă, riscurile se ridică la 60%. Pe de altă parte, chiar dacă niciunul dintre părinţi nu este alergic, riscul nu este eliminat definitiv.
Potentiali alergeni
Dintre substantele cu potențial alergen ridicat putem enumera: polenul de plante, diferite alimente (grâu,ouă, lactate din lapte de vacă, alune, arahide, nuci, peste, crustacee etc.) sau aditivi alimentari, fulgi de păsări, păr de animale (blana de pisică fiind una dintre cele mai alergenice), medica-mente, muscături de insecte, detergenţi.
Care sunt simptomele alergiilor la copii?
Nas înfundat, urticarii şi eczeme la nivelul pielii, ochi iritaţi, colici, vomă, diaree, dureri de stomac, balonare, tuse, roşu in gât, umflarea limbii, dificultăţi respiraţie, infecţii respiratorii precum și hiperactivitate, putere scăzută de a se concentra pe termen lung şi somnul agitat sunt cele mai cunoscute simptome in cazul alergiilor.
Alergiile alimentare ale copiilor
Orice produs alimentar poate contine substante cu potenţial alergen. În acest moment este dovedit faptul că proteinele reprezintă cel mai mare factor de risc pentru copiii predispuşi la alergii datorita expunerii excesive la alimente bogate in proteine. Laptele, carnea, ouăle, cerealele, alunele, pestele, soia si graul sunt alimente care produc frecvent alergii. Tendința de hipersensibilitate la anumite alimente este în general ereditară. Dacă vă intrebați care sunt principalele semne ale unei alergii alimentare trebuie să știți că de obicei alergia nu apare la primul contact cu alergenul. În general, la câteva minute după ingerarea alimentului copilul acuză mâncărime in zona buzelor şi dificultate in respiraţie. Abia la cel de-al doilea contact reacţia alergică va fi evidentă. Cea mai eficientă măsură in cazul alergiilor este eliminarea completă din meniul copilului a alimentului care îi face rău. Medicamentele nu fac decât să amelioreze mâncărimea. Atunci când starea celui mic se inrăutăţeşte, să sunaţi de urgenţă medicul pediatru care vă poate oferi soluţia optimă pentru ameliorarea crizei.
Alergiile netratate
Alergiile netratate corespunzător pot genera în timp boli ca dermatita atopică, astmul bronşic alergic sau nonalergic, anafilaxia sau sindromul nefrotic. Deşi se ştie că orice aliment poate fi cauza unei alergii, 10% dintre copii fac alergie la mai multe alimente in acelaşi timp. După vârsta de 3-5 ani, 85% dintre copii incep să tolereze ouă, carne, soia lapte de vacă.
Alergiile de sezon
Multitudinea substantelor care produc alergii pot fi impărţite in două mari categorii: alergeni pereni, care sunt un pericol real tot timpul anului (mătreata animalelor, păr de animale, fulgi, pene, praf, acarieni, nuci, scoici, lapte, ouă) şi sezonieri, care se manifestâ doar in anu-mite perioade ale anului, de exemplu: polenul arborilor (primăvara), polenul ierbii (vara) şi cel al florilor (la inceputul toamnei).
Rinita alergică la copii
Primăvara este sezonul predilect al rinitelor alergice declanşate in general de polenul de iarbă. Departe de a ţine copilul izolat, ar trebui să ţineţi cont de câteva lucruri pentru a evita declanşarea alergiei. Nu scoateţi copilul la plimbare şi nu deschideţi geamul dimineaţa, in prezenţa lui, inainte de ora 10 pentru că acesta este momentul în care descărcarea de polen este maximă. Cel mai bine este să ieşiţi la plimbare după-amiaza sau după ploaie. Ţineti cont de faptul că in zilele foarte calde, cu precipitaţii scăzute şi vânt, polenul persistă mai mult timp in aer. Nu este bine nici să-i uscaţi hăinuţele pe balcon deschis sau in curte.
Alegeţi locuri de joacă fără iarbă sau cu iarbă foarte scurtă şi nu ţineţi flori in casă. În cazul in care utilizaţi un sistem de aer condiţionat este foarte bine să folosiţi un filtru de polen. Cum vă puteţi da seama că cel mic suferă de rinită alergică? Un indiciu ar fi că aceasta apare de obicei primăvara, vara şi toamna devreme. Deşi la inceput o puteti confunda cu un banal guturai, după două săptămâni in care acesta va persista veţi incepe cu siguranţă să vă puneti intrebări in legătură cu presupusa răceală.
Dintre cele mai cunoscute semne ale rinitei alergice putem enumera: nasul înfundat, cu secreţie abundentă apoasă, respiraţie îngreunată, ochii roșii şi înlăcrimaţi, mâncărimea urechilor, nasului şi gâtului, irascibilitate. După ce aţi identificat aceste simptome, primul pas constă din a-i administra medicamente antihistaminice, recomandate de obicei de medicul de familie. Dacă starea copilului tot nu se ameliorează este indicat să contactaţi medicul pediatru pentru că este posibil să fie vorba despre o altă boală confundată cu o simplă alergie.
În casă există foarte multe substanţe care pot declanşa alergii. Animalele cu blană, penele de păsări (din perne), gândacii de bucătărie, mucegaiurile şi praful din covoare şi pături sunt doar câteva dintre elementele care ar trebui eliminate din ambientul copilului, dacă acesta manifestă simptome alergene specifice.
Ce puteți face acasă pentru copilul alergic?
Cu sigurantă puteţi diminua substanţele cu potential alergen din locuinţa dumneavoastră sau le puteţi elimina definitiv. Nu aveţi voie să fumaţi in casă pentrucă fumul de ţigară conţine mulţi compuşi chimici cu potențial alergen, care se impregnează în haine, tapiţerii, pereţi şi persistă foarte mult timp. Dormitorul copilului trebuie să fie extrem de curat. După ce ştergeti praful cu o cârpă umedă şi aspiraţi, inchideţi uşile şi geamurile. Administraţi-i preventiv un antihistaminic atunci când mergeti in vizită la cineva care are un animal de casă. Evitaţi pernele umplute cu puf. Le puteti inlocui cu cele din material sintetic sau bumbac. Spălati lenjeria de pat cu un detergent nu foarte agresiv şi fără parfum şi uscaţi-o rapid, eventual pe calorifer (dar nu in camera lui!) pentru a evita ca cearşaful ud sa reţină polenul din atmosferă.
Nu îi aglomeraţi camera cu decorațiuni care nu fac altceva decât să atragă praful. De asemenea, covoarele și mochetele foarte groase precum şi jucăriile de plus acumulează foarte mult praf, prin urmare încercaţi pe cât posibil să le evitaţi. Păstraţi-i hăinuţele in dulapuri care se închid bine şi schimbaţi-i aşternuturile cel puţin o dată pe săptămână. Draperiile groase pot fi inlocuite cu cu perdele fluide sa cu jaluzele usor de curăţat.
Lunile de vârf ale emisiilor de polen alergice
Perioada exactă și momentele de vârf variază în funcție de condițiile metereologice, de la regiune la regiune și de la an la an.
- Martie: Anin, alun, tisa, salcie, ulm
- Aprilie: Frăsin, mesteacăn, stejar
- Mai: Iarbă (fân), stejar, pin, rapiță, pătlagină
- Iunie: Iarbă (fân), urzică, măcriș, ștevie, tei, pătlagină
- Iulie: Pelin negru, urzică, fân
- August: Pelin
